Trezoreria SUA sancționează rețeaua oligarhului moldovean Ilan Șor

Ilan Sor Trezorerie
Statele Unite au sancționat rețeaua financiară A7, condusă de Ilan Șor, pe care autoritățile americane o acuză că ajută Rusia și Iranul să ocolească sancțiunile internaționale / Ilustrație DCBusiness
SUA au sancționat rețeaua A7, condusă de Ilan Șor, acuzată că facilitează plăți pentru Rusia și Iran prin firme-paravan și criptomonede.

Statele Unite au sancționat rețeaua financiară A7, condusă de Ilan Șor, pe care autoritățile americane o acuză că ajută Rusia și Iranul să ocolească sancțiunile internaționale. Investigația americană a identificat tranzacții de peste 17 miliarde de dolari procesate de firmele intermediare ale rețelei între ianuarie 2025 și iunie 2026, se spune într-un comunicat al Trezoreriei SUA.

Măsurile au fost anunțate de Departamentul Trezoreriei SUA la 1 octombrie, în cadrul operațiunii „Economic Outcast”. Autoritățile americane descriu A7 drept o rețea bancară din umbră, cu legături cu Rusia, utilizată inclusiv de Banca Centrală a Iranului și de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine, cunoscut drept OFAC, a sancționat A7 ca organizație criminală transnațională semnificativă. Separat, FinCEN, agenția americană pentru combaterea criminalității financiare, a propus restricții suplimentare asupra transferurilor de fonduri care implică firmele intermediare ale rețelei și a emis o alertă pentru instituțiile financiare.

Cum erau ascunse plățile

Potrivit Trezoreriei americane, rețeaua folosește companii înregistrate în țări terțe pentru a primi și a transfera bani în numele clienților săi. Aceste firme, denumite în documentele americane „subagenți”, ar permite prezentarea unor plăți legate de persoane și sectoare sancționate drept tranzacții comerciale obișnuite.

Mecanismul ar implica documente comerciale falsificate, evidențe de import și export falsificate și descrieri înșelătoare ale mărfurilor.

FinCEN explică și traseul unei asemenea plăți: clientul transmite rețelei informațiile despre furnizor și tranzacție, iar A7 desemnează o companie intermediară care apare în facturi și în instrucțiunile de plată. Banii pot fi apoi transferați din conturi bancare din afara Rusiei, prin infrastructura bancară internațională, inclusiv prin canalele SWIFT.

Astfel, instituția financiară care procesează plata poate vedea o operațiune comercială aparent obișnuită, în timp ce originea sa reală este ascunsă, susțin autoritățile americane.

Peste 17 miliarde de dolari identificați de anchetatori

FinCEN afirmă că firmele intermediare ale A7 au procesat, la nivel global, peste 17 miliarde de dolari între ianuarie 2025 și iunie 2026.

Separat, Trezoreria citează propriile declarații ale rețelei, care susținea, în ianuarie 2026, că procesa peste 2.000 de tranzacții pe zi și că volumul total al tranzacțiilor depășea 7.500 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 91,5 miliarde de dolari.

Cele două valori au baze diferite: prima reprezintă tranzacțiile identificate de investigația FinCEN într-un interval precizat, iar cea de-a doua este o cifră revendicată de A7. Comunicatul american compară valoarea declarată de rețea cu aproximativ 13% din tranzacțiile de comerț exterior ale Rusiei din 2025.

Legături cu petrolul iranian și achizițiile de arme

Autoritățile americane susțin că infrastructura A7 a fost utilizată și pentru facilitarea vânzărilor de petrol iranian și a achizițiilor de arme.

Unul dintre intermediarii rețelei ar fi efectuat tranzacții directe cu entități implicate în „flota din umbră” a Iranului, alcătuită din petroliere, companii de transport și firme-paravan folosite pentru comercializarea petrolului cu încălcarea sancțiunilor.

Același intermediar și o companie afiliată ar fi primit aproape 140 de milioane de dolari de la entități implicate în ocolirea sancțiunilor impuse Iranului.

Într-un alt caz, un intermediar A7 ar fi transferat aproximativ 1,6 milioane de dolari către o companie asociată cu evitarea sancțiunilor și cu procurarea de arme pentru Iran, potrivit comunicatului.

Ilan Șor și criptomoneda legată de rublă

Trezoreria SUA îl identifică pe Ilan Șor drept conducătorul rețelei A7, precizând că acesta este deja sancționat și condamnat pentru fraudă.

Rețeaua utilizează și infrastructură pentru active digitale. Unul dintre instrumentele sale este tokenul A7A5, legat de rublă și emis de Old Vector LLC, companie sancționată de SUA în august 2025.

Potrivit autorităților americane, tokenul a fost creat pentru a permite membrilor rețelei să efectueze tranzacții internaționale și să ocolească sancțiunile. Trezoreria susține că A7 a facilitat inclusiv tranzacții asociate atacurilor nord-coreene asupra platformelor de criptomonede.

Ce măsuri sunt deja aplicate

Sancționarea A7 de către OFAC determină blocarea bunurilor și intereselor patrimoniale ale rețelei aflate în Statele Unite sau în posesia ori sub controlul persoanelor americane. În lipsa unei autorizări sau excepții, tranzacțiile care intră sub jurisdicția SUA și implică aceste active sunt, în general, interzise.

În schimb, restricțiile suplimentare propuse de FinCEN asupra transferurilor care implică intermediarii A7 nu trebuie confundate cu o regulă finală deja adoptată. Comunicatul prevede o perioadă de consultare publică de 30 de zile de la publicarea propunerii în Federal Register.

„Dacă facilitați finanțarea ilicită pentru adversarii Americii, veți pierde accesul la sistemul financiar american”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent.

Cine este Ilan Șor

Ilan Șor este un om de afaceri și politician din Republica Moldova, cunoscut pentru conducerea partidului Șor, ulterior declarat neconstituțional, și pentru implicarea în frauda bancară din țară. La 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”. Șor se află și pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene, care îl acuză de finanțarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova și de incitare la violență.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Actualitate Vezi toate articolele
x close