Ministerul Transporturilor confirmă oficial că proiectul de achiziție a celor 12 trenuri cu hidrogen nu mai este finanțat prin PNRR. Investiția a fost scoasă din Planul Național de Redresare și Reziliență în urma modificării aprobate în 2025, dar nu este abandonată. Proiectul este mutat pe Programul Transport 2021-2027, cu finanțare europeană nerambursabilă de 85% și cofinanțare de la bugetul de stat de 15%.
În esență, proiectul nu dispare, ci este împins într-un alt cadru financiar, cu un calendar mai larg și cu posibilitatea de a fi continuat după 2029, prin fazare, în următorul exercițiu financiar european 2028-2034.
Potrivit răspunsului transmis de Ministerul Transporturilor, prin Direcția Generală Programe Europene Transport, proiectul „Achiziție 12 automotoare în tracțiune electrică pe bază de pile de combustie cu hidrogen și achiziționarea serviciilor de mentenanță și reparații a acestor automotoare” nu mai este finanțat prin PNRR.
Ministerul invocă procesul de modificare a PNRR desfășurat în anul 2025 și încheiat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului nr. 14452/25 din 11 noiembrie 2025, care a modificat decizia inițială din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României.
Cu alte cuvinte, proiectul a fost scos din mecanismul PNRR, acolo unde jaloanele și țintele aveau termene mai stricte, iar finanțarea era condiționată de îndeplinirea acestora.
Ministerul precizează că, în urma modificării PNRR din 2025, s-a renunțat la jalonul 76, care evalua semnarea contractelor pentru achiziția materialului rulant feroviar în urma unor licitații deschise și competitive.
De asemenea, ținta 77, referitoare la material rulant electric nou pus în funcțiune, a fost redusă prin eliminarea indicatorului cantitativ privind achiziția de material rulant nou. În acest indicator intrau inclusiv cele 12 trenuri de tip ramă electrică cu hidrogen, cu 3+1 unități.
Aceasta este partea esențială a răspunsului: proiectul nu doar că a fost mutat din PNRR, ci a fost scos și din arhitectura de jaloane și ținte care obliga România să livreze rezultate într-un calendar mai rigid.
Sursa de finanțare avută în vedere acum este Programul Transport 2021-2027, Prioritatea 5, dedicată creșterii atractivității transportului feroviar de călători.
Ministerul Transporturilor arată că, în acest nou cadru, cheltuielile eligibile ar urma să fie acoperite în proporție de 85% din fonduri europene nerambursabile și 15% din cofinanțare de la bugetul de stat.
Așadar, proiectul rămâne dependent de bani europeni, dar nu mai este legat de calendarul și mecanismul PNRR. Practic, trenurile cu hidrogen sunt mutate într-un program cu o fereastră de implementare mai lungă.
Ministerul Transporturilor precizează că perioada de eligibilitate a cheltuielilor în cadrul Programului Transport 2021-2027 este până la 31 decembrie 2029. Din acest motiv, calendarul de implementare asumat față de Comisia Europeană este finalul anului 2029.
Acesta este noul reper oficial pentru proiectul trenurilor cu hidrogen.
Față de ambiția inițială din PNRR, proiectul este astfel reîncadrat într-un termen mai îndepărtat, ceea ce ridică întrebarea dacă nu asistăm, de fapt, la o reeșalonare mascată a unei investiții care nu a mai putut fi menținută în planul de redresare.
Un alt element important din răspunsul Ministerului este referirea la posibilitatea de fazare.
MTI arată că a început pregătirea cadrului financiar multianual 2028-2034 pentru finanțarea proiectelor din fonduri europene. În cazul în care achiziția celor 12 trenuri cu hidrogen nu va fi finalizată până la 31 decembrie 2029, finanțarea investiției ar fi eligibilă pentru fazare.
Aceasta ar însemna continuarea finanțării în perioada 2028-2034.
Practic, Ministerul admite că există o cale de rezervă pentru situația în care proiectul nu se închide în actualul program european. Asta nu înseamnă abandon, dar confirmă că termenul 2029 nu este neapărat finalul absolut al investiției.
Ministerul Transporturilor susține că infrastructura de alimentare cu hidrogen face parte din conceptul trenurilor cu hidrogen. Costurile pentru această infrastructură pot fi eligibile pentru finanțare prin fonduri europene.
De asemenea, instituția precizează că finanțarea stațiilor de alimentare cu hidrogen necesare operării trenurilor poate fi asigurată din fonduri europene, acestea fiind asociate proiectului de achiziție a celor 12 trenuri.
Totuși, răspunsul nu oferă detalii esențiale: câte stații de alimentare vor fi construite, unde vor fi amplasate, cine le va realiza, cât vor costa, care este calendarul lor de implementare și dacă există proceduri lansate pentru această infrastructură.
Acesta rămâne unul dintre punctele vulnerabile ale proiectului. Trenurile cu hidrogen nu pot funcționa fără o infrastructură dedicată de alimentare, iar Ministerul vorbește doar despre eligibilitatea costurilor, nu despre proiecte concrete aflate în implementare.
Întrebat dacă a existat riscul pierderii finanțării europene, Ministerul Transporturilor nu răspunde direct printr-un „da” sau „nu”, dar arată că a derulat procedurile necesare pentru asigurarea finanțării europene a proiectului și că au existat negocieri cu reprezentanții Comisiei Europene.
Ministerul invocă strategia investițională aflată în vigoare de la aprobarea, prin HG 1312/2021, a Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030.
Potrivit acestei strategii, creșterea capacității feroviare presupune inclusiv achiziția de automotoare electrice și de automotoare electrice pe hidrogen, precum și stații de alimentare cu hidrogen pentru trenurile H-EMU, cu o capacitate între 150 și 500 de locuri.
Beneficiarul proiectului este Autoritatea pentru Reformă Feroviară, în numele statului român.
Ministerul Transporturilor explică faptul că ARF are rolul de autoritate contractantă în relația cu furnizorul trenurilor cu hidrogen. Tot ARF este instituția care gestionează crearea parcului de material rulant nou, care urmează să fie introdus în serviciu prin contracte de serviciu public atribuite competitiv.
În schimb, Ministerului Transporturilor îi revine sarcina de a asigura finanțarea obiectivului de investiții.
Așadar, responsabilitatea este împărțită: ARF implementează achiziția, iar Ministerul Transporturilor trebuie să asigure sursa de finanțare europeană și cofinanțarea națională.
Răspunsul Ministerului Transporturilor arată că proiectul trenurilor cu hidrogen nu a fost abandonat oficial, dar a fost scos din presiunea PNRR și mutat într-un cadru financiar mai flexibil.
În locul unui calendar strict, cu jaloane și ținte clare, proiectul intră acum într-o formulă în care termenul oficial este 2029, iar varianta de rezervă este fazarea pe perioada 2028-2034.
Aceasta este, în fapt, miza răspunsului: trenurile cu hidrogen rămân pe agenda Ministerului Transporturilor, dar proiectul este reeșalonat, iar livrarea lui efectivă depinde de finanțarea prin Programul Transport, de capacitatea ARF de a duce achiziția până la capăt și de realizarea infrastructurii de alimentare cu hidrogen.
Fără aceste stații, trenurile pot exista în contracte, în strategii și în programe europene, dar nu și în circulație.
