Trei șocuri care pot lovi economia României în 2027

"Așa cum anticipam, inflația a crescut pentru a doua lună consecutiv și a ajuns la 6,9% în octombrie, de la 6,6% în septembrie. În ultimele 30 de zile, prețurile au crescut cu 0,82%. Cele mai mari scumpiri vin din zone pe care oamenii nu le pot evita: motorina e cu peste 43% mai scumpă decât acum un an, benzina cu aproape 33%, chiriile cu peste 38%, iar serviciile, în ansamblu, cu peste 11%.

Datele de la Statistică confirmă că inflația a reînceput să urce după scăderea din vară, care a fost în mare parte un efect statistic.

Motoarele creșterii sunt carburanții, energia și chiriile, adică exact costurile care se transmit mai departe în prețul tuturor celorlalte produse. Când motorina se scumpește cu 43%, se scumpesc transportul, alimentele și serviciile. Riscul real este, așa cum am mai spus în repetate rânduri, ca inflația să urce spre 8% până la finalul anului", explică Adrian Negrescu.

Ce e de făcut

"Dacă statul nu îngheață taxele în 2027, inclusiv accizele, fenomenul inflaționist se poate accentua. Codul fiscal prevede indexarea anuală a accizelor cu inflația, iar reducerea temporară a accizei la motorină expiră la sfârșitul lui ianuarie. Astfel, de la începutul anului viitor, prețul carburanților poate primi un dublu impuls: indexarea accizelor și eliminarea reducerii.

Peste toate vine riscul deprecierii leului, pe fondul unui deficit uriaș, al instabilității politice și al presiunii pe rating. Un euro mai scump scumpește importurile, energia cumpărată din afară și carburanții.

România s-ar confrunta astfel cu trei șocuri simultane care se alimentează reciproc: taxe mai mari, leu mai slab și energie mai scumpă. Un scenariu chiar mai dur, din anumite perspective, decât amenințarea FMI prezentată de președintele Nicușor Dan", subliniază Negrescu.

Soluţia corectă pentru anul 2027

"Soluția corectă pentru 2027, din punctul meu de vedere, este înghețarea taxelor, inclusiv a accizelor, la nivelul actual, iar reducerea deficitului să se facă din cheltuieli, nu din buzunarul consumatorilor.

Fiecare procent de inflație în plus înseamnă dobânzi mai mari, salarii reale mai mici și o presiune și mai mare pe leu. Dacă guvernul vrea cu adevărat ca inflația să scadă, primul pas este să nu o mai alimenteze el însuși. Altfel, 2027 riscă să devină al treilea an consecutiv în care românii pierd putere de cumpărare, iar consolidarea fiscală se poate transforma într-o spirală inflaționistă din care va fi tot mai greu de ieșit", conchide Adrian Negrescu.