Industria hardware din Europa, în vizorul noilor taxe americane pe importuri

Bank of America avertizează că mai multe companii europene din sectorul hardware, printre care Logitech, STMicroelectronics, Nokia și Ericsson, sunt printre cele mai vulnerabile la impactul noilor tarife comerciale impuse de Statele Unite. Într-o notă trimisă joi investitorilor, analiștii băncii au detaliat expunerea acestor companii în contextul noii politici comerciale anunțate de Donald Trump.

Logitech, cea mai expusă: 100% din vânzările din SUA provin din importuri

Producătorul elvețian de periferice pentru computere, Logitech, este cel mai expus la tarifele americane, potrivit băncii. Aproximativ 36% din veniturile sale provin din Statele Unite, iar întreaga cantitate este importată, inclusiv 40% dintr-o singură fabrică situată în Suzhou, China.

Această dependență completă de importuri în contextul tarifelor anunțate – de cel puțin 25% pentru automobile și posibil similar pentru electronice și semiconductori – ridică semne de întrebare cu privire la viabilitatea menținerii prețurilor și marjelor de profit.

STMicroelectronics și Nokia: expunere limitată, dar nu lipsită de riscuri

Compania franco-italiană STMicroelectronics a obținut 13% din vânzări din SUA în 2024, în principal din segmentul auto. Producția sa este localizată exclusiv în Europa și Asia, ceea ce ar putea oferi un scut parțial împotriva tarifelor, dar fără a exclude efecte indirecte prin lanțul de aprovizionare.

Nokia a raportat că 26% din veniturile sale provin din SUA, iar Bank of America apreciază că „rețeaua dispersată de producători contractuali” ar putea permite companiei să se adapteze mai ușor. Aproximativ 12% dintre fabricile sale contractuale sunt situate în America, ceea ce poate reduce impactul taxelor.

Ericsson, lider în echipamente de telecomunicații, a înregistrat o expunere și mai mare: 40% din vânzări provenind din piața americană.

Posibilă reacție în lanț: consumatorii ar putea „retrograda” la produse mai ieftine

Analiștii BofA au avertizat că tarifele ar putea avea un efect negativ nu doar asupra producătorilor, ci și asupra comportamentului consumatorilor. Ei amintesc experiența din 2018, în timpul războiului comercial dintre SUA și China, când creșterile de preț au fost modeste, dar au dus la scăderea cererii pentru produse scumpe și la orientarea cumpărătorilor spre bunuri mai ieftine, cu un conținut mai redus de tehnologie.

„Având în vedere că prețurile medii sunt în continuare ridicate față de perioada COVID, vedem un spațiu limitat pentru ca aceste costuri tarifare să fie transferate clienților finali”, notează analiștii.

Trump pregătește o ofensivă comercială mai largă

Miercuri, Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care impune tarife de 25% sau mai mult pentru automobilele străine, iar luna trecută a sugerat că tarife similare ar putea fi aplicate și importurilor de produse farmaceutice și cipuri semiconductoare.

Măsurile riscă să provoace o nouă rundă de tensiuni comerciale internaționale, cu potențiale efecte negative asupra lanțurilor de aprovizionare globale și a prețurilor pentru consumatori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.