Printre regulile de acordare a voucherelor de vacanță există și ideea de acordare a acestora proporțional cu durata contractului de muncă într-un an calendaristic. Ca atare, se poate ajunge la situația când un angajat să restituie o anumită sumă drept contravaloare a voucherelor necuvenite și pe care acesta le-a folosit în anul respectiv.
Una ditre regulile de acordare a tichetelor de vacanță prevede că acestea se acordă în funcție de durata contractului de muncă de unde se înțelege că angajatul este nevoit să restituie suma de bani care reprezintă echivalentul voucherelor care nu i se cuvin dar pe care le-a folosit.
Voucherele de vacanță în mediul privat se pot acorda pentru fiecare salariat în limita a șase salarii minime brute pe țară în decursul unui an fiscal și numai dacă angajatorii au resurse bugetare să o facă și se raportează la OUG nr. 8/2009 și la normele sale de aplicare când fac asta (HG nr. 215/2009).
„În limita resurselor bugetare, angajatorul stabilește, în condițiile alin. (2), când acordă voucherele de vacanță, de comun acord cu organizațiile sindicale legal constituite sau cu reprezentanții salariaților, după caz”, se spune în OUG, iar nivelul maxim al sumelor care pot fi acordate salariaților sub formă de vouchere de vacanță de către angajatorii privați e de cel mult șase salarii minime brute, pentru un salariat, într-un an fiscal - în 2022, ceea ce înseamnă cel mult 15.300 de lei.
Valabilitatea voucherelor de vacanță este de un an de la data emiterii iar din acest an se acordă numai electronic. Practic, suma de bani acordată drept vouchere de vacanță poate fi utilizată un an de la momentul când intră pe card.
Însă, există situații în care angajații părăsesc compania în timpul anului fiscal în curs, după ce au primit banii pe cardul de vacanță și pe care i-au și folosit.
Normele de aplicare ale OUG nr. 8/2009 prevăd că atunci când avem de-a face cu încetarea raporturilor de muncă, „angajatorul are obligația de a comunica în timp util informațiile relevante unității emitente, pentru ca aceasta să poată face restituirea valorilor către angajator”; prin urmare, angajatorul e cel care trebuie să anunțe unitatea emitentă a voucherelor că de la o anumită dată, un anumit angajat nu mai lucrează la acea companie.
Totodată, angajatul la data încetării raporturilor de muncă are obligația de a restitui angajatorului suportul electronic (cardul), iar acesta, la rândul lui, va restitui suportul electronic unității emitente”.
Mai mult, în normele de aplicare se mai spune că: ”Utilizarea de către beneficiar de vouchere de vacanță pe suport hârtie sau pe suport electronic necuvenite îl va obliga pe acesta la plata contravalorii voucherelor către angajator”. Vouchere necuvenite înseamnă suma care nu mai este acoperită deoarece angajatul a părăsit compania înainte de scurgerea anului fiscal sau înaitea expirării contractului de muncă deoarece, în cazul angajaților din privat, voucherele se acordă proporțional cu perioada raportului de muncă. Dacă angajatul pleacă după jumătate de an, după ce a primit vouchere pentru tot anul, va trebui să dea înapoi o parte proporțională din acele vouchere.
„(2) Cuantumul acordat salariaților, alții decât cei prevăzuți la art. 3 alin. (2) (adică angajații de la stat - n.red.), sub forma voucherelor de vacanță se stabilește, în condițiile legii, de către angajatori proporțional cu perioada de exercitare a raportului de serviciu sau durata contractului de muncă, într-un an calendaristic.
(3) În cazul cumulului de funcții, voucherele de vacanță vor fi acordate de către angajatorii unde beneficiarii în cauză își au funcția de bază, potrivit legii, sau, după caz, de fiecare angajator proporțional cu timpul lucrat, cu respectarea prevederilor legale în vigoa/re”, prevede art. 12 din normele de aplicare a OUG 8/2009.
Citelște și: Vouchere sociale. A treia tranșă. Când sunt virați banii
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.