Noua ordonanță prevede posibilitatea asigurării hranei la locul de muncă, un beneficiu pentru care angajatorii nu vor datora taxe salariale, în anumite condiții.

OG 16/2022 prevede că suma ce reprezintă „contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, persoane fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor (...), în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi ” va fi scutită atât de impozitul pe venit, cât și de contribuțiile sociale pentru pensii, sănătate și muncă.

Obligația angajatorului începând cu luna ianuarie 2023 în cazul în care decide să acorde acest beneficiu, este că va trebui în mod obligatoriu trecut în regulamentul intern ori în contractul de muncă, regulă care va fi aplicată numai pentru angajații care își desfășoară activitate la sediul firmei. Sunt excluși în mod expres cei care lucrează de la distanță (telemuncă sau muncă la domiciliu), cei care sunt în concediu medical sau de odihnă și cei care sunt delegați. Totodată, se prevede clar că asigurarea hranei la muncă, cu acest tratament fiscal favorabil, este o alternativă la tichetele de masă.

Astfel, vorbim de două beneficii cu un tratament fiscal favorabil, dar cu unele diferențe. În cazul tichetelor de masă, angajatorii trebuie să plătească numai impozit pe venit, iar în cazul hranei la muncă, angajatorii nu plătesc nicio taxă (atât timp cât se încadrează în limita zilnică pe salariat). Pe de altă parte, tichetele pot fi folosite în restaurante sau la magazine, salariatul având o libertate mai mare în a alege ce face cu sumele pe care le are la dispoziție.

Diferențele din punct de vedere fiscal sunt că în cazul tichetelor de masă acestea sunt supuse impozitului pe venit, dar sunt scutite de contribuții sociale. În cazul în care angajatorul optează pentru această nou beneficiu, respectiv suportarea costului hranei acordate angajaților la locul de muncă, suma va fi scutită atât de impozit pe venit, cât și de contribuții sociale. 

Ce înseamnă hrană acordată de angajator

Practic înseamnă o masă caldă care este preparată fie la sediul firmei, fie este cumpărată de la un restaurant ori comandată la o firmă de catering.

„Condiția este ca această hrană să fie preparată în unități proprii, deci vorbim de o preparare la o cantină, sau să poată fi achiziționată de la unități specializate. Nuanța pare a fi că se intenționează suportarea unor costuri cu hrana tradițională, adică nu doar niște gustări care pot fi achiziționate de la un supermarket, să zicem. Asta este înțelegerea mea, având în vedere că ne raportăm la hrană preparată și achiziționată de la unități specializate (adică de la o firmă de catering, de exemplu, care prepară aceste produse și le livrează angajaților).”

Referitor la documentarea acestui beneficiu nou cu tratament fiscal favorabil, angajatorii ar trebui să fie atenți, dacă vor să evite surprizele neplăcute în eventualitatea unui control al Fiscului. Ar trebui ca angajatorul să aibă contracte de achiziție pentru mâncarea acordată și să fie în măsură să dovedească, pentru fiecare salariat care a primit beneficiul, că acesta a lucrat la birou.

„E clar că beneficiul trebuie să fie prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern al companiei. Ulterior, clar trebuie să existe contracte de achiziție a acelor produse și documente care să ateste că angajații își desfășurau activitatea la sediul angajatorului. Adică trebuie documentat destul de bine că suportăm aceste costuri pentru angajații care NU își desfășoară activitatea în regim de telemuncă sau care NU se află în concediu de odihnă/medical ori în delegare. Ar trebui făcută o monitorizare a acestor situații, astfel încât să nu existe riscuri fiscale”, a explicat pentru Avocatnet, Bogdan Cârpă-veche, manager la PwC România. 

Acest beneficiu complet nou se introduce din 2023, însă este prins în lista de beneficii pentru care Guvernul a stabilit, ca cerință de netaxare, un plafon lunar total maxim de 33% din salariul de bază. Cu alte cuvinte, tratamentul fiscal favorabil se acordă doar dacă beneficiile acordate de angajator (dacă sunt trecute pe lista specială) totalizează maximum 33% din salariul de bază al angajatului vizat.

Pe aceeași listă specială se mai găsesc prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, contravaloarea serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, contribuțiile la un fond de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, precum și banii de telemuncă.

Taxele salariale sunt, potrivit Codului fiscal, impozitul pe venit (10%) și contribuțiile sociale pentru pensii (25%), sănătate (10%) și muncă (2,25%).

Citeșteși: Cumulul tichetelor de masă cu indemnizația de hrană. În ce caz este posibil

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.