Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, Teodorovici a pledat pentru o abordare coerentă la nivel global şi colaborarea cu OECD pe acest subiect, arătând că măsurile luate individual de statele membre ar putea duce la fragmentarea pieţei interne şi la denaturarea concurentei.

Propunerea Comisiei Europene stabileşte un sistem comun de impozitare a veniturilor obţinute din furnizarea anumitor servicii digitale de către persoane impozabile (denumit în continuare "impozitul pe servicii digitale' sau "ISD'). ISD s-ar percepe pentru veniturile brute obţinute din furnizarea de servicii ce intră în domeniul de aplicare al impozitului, minus taxa pe valoarea adăugată şi alte taxe similare. Cota unică a ISD este de 3%.

Tot în ceea ce priveşte propunerea de directivă privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile realizate din furnizarea anumitor servicii digitale, ministrul român de Finanţe a reiterat poziţia României de susţinere a eforturilor la nivelul UE pentru identificarea unei soluţii comune şi echitabile pentru toate statele membre.

"În discuţia miniştrilor, prealabilă reuniunii ECOFIN, a fost dezbătut Raportul anual al Consiliului Bugetar European (EFB). Ministrul Teodorovici a apreciat că propunerea EFB este utilă pentru discuţiile despre funcţionarea Pactului de Stabilitate şi Creştere şi a precizat că România sprijină ideea concentrării implementării Pactului pe respectarea regulilor privind datoria publică. Pentru a depăşi punctele slabe şi complexitatea cadrului fiscal actual al UE, EFB propune o simplificare radicală şi o clarificare a normelor privind guvernanta fiscală. Conform propunerii EFB, reforma Pactului de Stabilitate şi Creştere (SGP) ar necesita, în primă fază, modificarea legislaţiei secundare a UE, precum şi a Pactului bugetar", se menţionează în documentul citat.

Conform MFP, principalele aspecte cheie ale propunerii EFB care vizează reforma SGP sunt: plafonarea datoriei pe termen-mediu la 60% din PIB - caz în care obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO - soldul bugetar structural) nu va mai ghida politica bugetară pe termen mediu; stabilirea unui plafon de creştere a cheltuielilor primare nete (exceptând măsurile discreţionare pe partea de venituri) pentru Statele Membre care înregistrează niveluri ale datoriei publice de peste 60% din PIB; un sistem mai puternic de sancţiuni - în propunere, sunt precizate doar sancţiunile pentru statele din zona euro: restricţionarea accesului la funcţia de stabilizare centrală, suspendarea fondurilor europene şi amenzi; clauze derogatorii pentru circumstanţe excepţionale, care trebuie declanşate pe baza unei judecăţi economice independente; simplificarea ciclului de supraveghere - ajustările şi corectările cerinţelor bugetare nu ar trebui realizate în fiecare an în cazul devierilor minore, ci pe termen mediu (3 ani) sau în cazul unor devieri majore faţă de obiectivul final.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.