"România a fost încadrată în categoria statelor cu dezechilibre, deşi doar un indicator din tabloul de bord aferent analizei depăşeşte criteriul specific de referinţă, respectiv procentul din PIB al poziţiei investiţionale internaţionale nete. Din 2012, valoarea indicatorului s-a îmbunătăţit cu 19,7 puncte procentuale, până la 47,7% din PIB în 2017. Este o evoluţie mai mult decât favorabilă, însă Comisia a ales să încadreze România în categoria statelor cu dezechilibre, chiar dacă pragurile asociate cu acest indicator sunt depăşite în acest moment de către 13 state membre ale UE", a spus ministrul. Potrivit acestuia, dintre cele 15 state care nu se confruntă cu dezechilibre, niciunul nu respectă toate pragurile specifice tuturor indicatorilor incluşi în tabloul de bord.

"Aş dori să mă adresez celor care consideră că raportul de ţară este rezultatul unei analize exclusiv tehnice, din care elementele subiective sunt excluse. Nu sunt şi nici nu pot fi excluse, începând cu selecţia datelor analizate, continuând cu punerea lor în context şi terminând cu interpretările oferite. Astfel, informaţiile incluse în raportul de ţară, chiar dacă sunt corecte, de cele mai multe ori au fost puse într-un context nefavorabil", a continuat el.

Citește și: Corina Crețu explică de ce UE finanțează metroul M6 doar între Gara de Nord și Ikea

Potrivit acestuia, oficialii de la conducerea Comisiei Europene sunt preocupaţi de bunăstarea cetăţenilor doar la nivel declarativ. "Vorbind de egalitate la nivel european, încerc să-mi amintesc sau să citesc de fapt de aici (de pe foi - n.r.), că nu stau să ţin minte şi lucrul ăsta, ce spunea preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea naţiunii din anul 2017: "Nu voi accepta ca în unele părţi ale Europei să se vândă alimente de o calitate mai scăzută decât în alte ţări, deşi ambalajul şi marca sunt identice. Trebuie să oferim autorităţilor naţionale competenţe sporite, pentru a elimina orice practici ilegale". Care este rezultatul astăzi? Este finalul mandatului actualei Comisii Europene, iar aceste competenţe nu au fost acordate. Aşadar, în materie de dublu standard, suntem martorii unor declaraţii pozitive, neînsoţite în schimb de reglementări. UE doar pare preocupată de problema dublului standard alimentar", a susţinut ministrul Finanţelor.

Atac la Corina Crețu

Teodorovici a ţinut să evidenţieze faptul că Corina Creţu, comisarul european din partea României, prezentă la eveniment, candidează la alegerile europarlamentare şi, în opinia sa, nu reprezintă un partener de dialog reprezentativ la nivelul UE.

"N-am nimic cu doamna comisar, suntem colegi, am fost colegi, ne respectăm reciproc, zic eu, şi vom fi mereu, să spunem aşa, colegi şi buni amici, pot să spun şi asta. Dar mă întrebam cui îi voi adresa eu astăzi punctul meu de vedere, nu neapărat criticile. Şeful Reprezentanţei nu este prezent, doamna comisar ştiu că este în campanie, cu tot respectul. Este o chestiune pe care am discutat-o şi cu domnul vicepreşedinte al Comisiei Europene, l-am întrebat cum de vorbim noi la nivel european de principii sănătoase, iar comisarii să fie implicaţii în campanii electorale. Răspunsul a fost că se iau drept exemplu guvernele naţionale, unde şi miniştrii pot fi implicaţi în campanii, ocupând şi postul de ministru, ceea ce nu cred că este corect. În cele mai multe cazuri se mimează dialogul, se mimează interesul faţă de statele membre, faţă de coeziunea acestora şi respectul faţă de cetăţenii UE", a arătat Teodorovici.

El a recomandat oficialilor europeni să nu mai folosească în rapoartele lor articole eronate din presa naţională, care, în opinia sa, sunt total incorecte şi iresponsabile.

"Sper ca România să înveţe foarte mult din această perioadă de şase luni de preşedinţie. Vorbim de o familie europeană, frumos în teorie, dar fiecare este pentru el", a conchis în discursul său din sală.

Criticile Comisiei Europene

România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent şi accelerarea costurilor cu forţa de muncă iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar şi ar putea afecta în mod negativ investiţiile private, arată Comisia Europeană în raportul de ţară referitor la România, publicat în 27 februarie.

"Recentele iniţiative legislative riscă să ameninţe funcţionarea normală a sectorului financiar. Aceste iniţiative includ o lege adoptată de Parlament care plafonează retroactiv dobânzile la creditele ipotecare şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului care impune o taxă pe activele bancare, legată de dobânda interbancară. Mai mult, măsurile care vizează Pilonul II de pensii, adoptate, de asemenea, prin ordonanţă de urgenţă, ar putea afecta semnificativ dezvoltarea pieţelor de capital, care sunt deja foarte limitate în România. Noile riscuri pentru sectorul bancar, slăbirea investitorilor instituţionali şi creşterea lipsei de predictibilitate a procesului de elaborare a politicilor ar putea afecta, de asemenea, investiţiile private", subliniază Comisia Europeană în documentul intitulat "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".

Potrivit Executivului comunitar, aceste decizii ar putea genera o reducere a creditului disponibil, mai puţini investitori pe termen lung şi un climat de elaborare a politicilor instabil şi impredictibil.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.