Luna trecută a depășit cu 0,4 grade Celsius cea mai ridicată temperatură medie din octombrie de până acum, înregistrată în 2019, a declarat directorul adjunct al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al UE, Samantha Burgess, care a descris anomalia de temperatură ca fiind "foarte extremă".

Acest lucru a făcut ca anul 2023 în ansamblu să fie "aproape sigur" cel mai cald an înregistrat, a precizat C3S într-un comunicat, conform Reuters.

Căldura este rezultatul continuării emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din arderea combustibililor fosili, combinate cu apariția în acest an a modelului climatic natural El Nino, care încălzește apele de suprafață din estul Oceanului Pacific.

Cel mai cald an înregistrat până în prezent este 2016, un alt an El Nino.

Înregistrările Copernicus datează din 1940. "Când combinăm datele noastre cu cele ale IPCC, atunci putem spune că acesta este cel mai cald an din ultimii 125.000 de ani", a declarat Burgess.

Această estimare a fost făcută prin metode speciale, de către oamenii de știință.

Datele pe termen mai lung ale IPCC, departamentul științific al ONU pentru climă, includ citiri din surse precum carote de gheață, inele de copaci și depozite de corali.

Schimbările climatice alimentează fenomene extreme din ce în ce mai distructive. În 2023, acestea includ inundații care au ucis mii de oameni în Libia, valuri de căldură severe în America de Sud și cel mai grav sezon de incendii de vegetație înregistrat vreodată în Canada.

La nivel global, temperatura medie a aerului la suprafață în octombrie, de 15,3 grade Celsius (59,5 grade Fahrenheit), a fost cu 1,7 grade Celsius mai mare decât media lunii octombrie din perioada 1850-1900, pe care Copernicus o definește ca fiind perioada preindustrială.

Singura altă lună care a mai depășit recordul de temperatură cu o marjă atât de mare a fost septembrie 2023.

"Septembrie ne-a surprins foarte, foarte tare", a spus Burgess. "Așa că, după luna trecută, este greu de determinat dacă ne aflăm într-o nouă stare climatică. Dar acum recordurile continuă să se prăbușească și mă surprind mai puțin decât acum o lună".

Efectul el Nino

Combinația dintre schimbările climatice provocate de om și fenomenul natural El Nino alimentează îngrijorarea că vor urma și mai multe distrugeri provocate de căldură - inclusiv în Australia, care se așteaptă la un sezon de incendii de vegetație severă, în condiții de căldură și secetă.

Modelul meteorologic actual El Nino va dura cel puțin până în aprilie 2024, a declarat miercuri Organizația Meteorologică Mondială.

"Cei mai mulți ani in care apare efectul El Nino sunt acum recorduri, deoarece căldura globală suplimentară a acestui fenomen se adaugă la rampa constantă a încălzirii provocate de om", a declarat Michael Mann, climatolog la Universitatea din Pennsylvania.

Se anunță dezbateri intense la COP28

Descoperirile oamenilor de știință au fost făcute cu trei săptămâni înainte ca guvernele să se întâlnească la Dubai pentru negocierile din acest an ale ONU privind clima, cunoscute sub numele de COP28. Acolo, aproape 200 de țări vor negocia acțiuni mai puternice pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice.

O problemă centrală la COP28 va fi dacă guvernele vor conveni - pentru prima dată - să elimine treptat arderea combustibililor fosili care emit dioxid de carbon.

Conform planurilor actuale ale producătorilor de combustibili fosili de a extrage cărbune, petrol și gaze, până în 2030 producția globală de combustibili fosili ar fi mai mult decât dublă față de nivelurile considerate compatibile cu îndeplinirea obiectivelor convenite la nivel mondial pentru limitarea schimbărilor climatice, au declarat miercuri într-un raport ONU și cercetători.

În ciuda faptului că țările și-au stabilit obiective din ce în ce mai ambițioase de reducere treptată a emisiilor, până acum acest lucru nu s-a întâmplat. Emisiile globale de CO2 au atins un nivel record în 2022.

"Nu trebuie să lăsăm ca inundațiile devastatoare, incendiile, furtunile și valurile de căldură devastatoare observate în acest an să devină noua normalitate", a declarat Piers Forster, cercetător în domeniul climei la Universitatea din Leeds.

"Prin reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră în următorul deceniu, putem înjumătăți ritmul încălzirii", a adăugat el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.