"Se constată, în prezent, o frecvenţă crescândă, în special după 1981, când anii secetoşi s-au înregistrat într-un număr de 4-6 ani în medie pe deceniu, observăm în ceea ce priveşte ultimul raport al Agenţiei Europene de Mediu pentru Europa de Sud, zona în care ne aflăm şi noi că se evidenţiază tendinţa creşterii riscului de secetă şi în zona ţării noastre.

Se observă schimbări semnificative şi în ceea ce priveşte scenariile climatice viitoare privind creşterea temperaturii medii a aerului (...) Observăm posibilitatea ca în viitor România să înregistreze tendinţe evidente de creştere în fiecare sezon, dar mai ales în iarnă şi în primăvară, în funcţie de scenariul de emisie a gazelor cu efect de seră şi, din păcate, asociat în aceleaşi sezoane şi cu un deficit de precipitaţii în medie, care să ducă la accentuarea secetei în aceleaşi zone care şi astăzi sunt binecunoscute ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul de secetă.

Remarcăm că 2019 rămâne în topul celor mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor în ţara noastră, 2012-2021 este cea mai călduroasă perioadă de zece ani consecutivi din istoria măsurătorilor, iar 2021 al 15-lea an cel mai călduros, dar care a adus şi el nişte recorduri din punctul de vedere al fenomenelor meteorologice extreme. (...)

Deceniul actual a început cu un an excesiv de secetos, 2021-2022, deși mai avem încă două luni din acest an agricol. Anul agricol începe la 1 septembrie și se termină la 31 august. Avem un top 5 al celor mai secetoși ani agricoli și observăm că 2011-2012 rămâne în top, pe locul 4 este 2019-2020. Am comparat 2019-2020 cu anul agricol curent și situația este aproximativ similară din punctul de vedere al regimului de precipitații și al rezervei de apă din sol. Aceleași zone cele mai afectate de seceta pedologică ca în anul 2020.

Deși am avut doar decembrie și aprilie cu excedente de precipitații, în restul lunilor, cantitățile de precipitații au fost deficitare, chiar și prima lună de vară, deși este cea mai ploioasă a anului. Vom spune că am avut cantități de precipitații care au impus emiterea de avertizări de cod portocaliu sau roșu de tip nowcasting, totuși, caracterul localizat ala acestora, caracterul torențial, nu poate asigura o înmagazinare bună a apei în sol, care să asigure o aprovizionare optimă conform necesarului culturilor agricole, pentru că această perioadă este cea a consumului maxim de apă a plantelor, iar când distribuția este neuniformă, fenomenul de secetă rămâne, se accentuează în intensitate sau se extinde", a explicat Elena Mateescu vineri, la conferinţa "Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?", organizată de DC Media Group.

VIDEO: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.