"Expresia e: unde-i lege, nu-i tocmeală. Acum, bănuiesc că legea nu e atât de neclară cât să nu înţeleagă lumea dacă trebuie să plătească sau nu. Legea transpune o hotărâre europeană. În toată Europa s-a spus: companiile astea din energie au beneficiat... nu e vina lor, dar nu e nici meritul lor că au aceste profituri, că au crescut mult preţurile în energie, şi atunci e cumva incorect să le rămână profiturile, pentru că au rezultat din invazia rusească, nu dintr-o performanţă managerială deosebită a lor. Şi atunci nu e corect să le rămână lor profiturile astea foarte mari, trebuia să ia şi statul o parte, mai ales că statul, undeva, trebuie să îi ajute pe cei care sunt afectaţi de creşterea asta mare de preţuri. Şi acesta e un lucru care se întâmplă. România l-a făcut, a fost a doua ţară care a introdus această taxare specială pentru firmele din electricitate şi gaze. După Spania, am fost prima ţară care a introdus-o la sfârşitul lui 2021. Acum Uniunea a zis: dar şi ăştia din petrol, nu numai energie, numai electricitate şi gaze...Şi a venit statul nostru cu această ordonanţă. Deci, logic ar fi să plătească, că ăsta a fost sensul. Da, Petrom e clar că a beneficiat de creştere a preţului", a explicat Chiriţoiu.

El a subliniat că sensul deciziei europene şi sensul legii noastre era ca firme care au beneficiat de acest context şi nu aveau ele un merit să plătească.

"Şi cred că Petrom se încadrează. Deci ea, în spiritul legii, ar trebui să plătească. Acum, nu pot să vă spun în litera legii ce s-a întâmplat", a punctat preşedintele Consiliul Concurenţei.

Conform art. 1, alin. (1) din Ordonanţa Guvernului, taxa de solidaritate se aplică firmelor care au cifra de afaceri de peste 75% inclusiv, din activităţi desfăşurate în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, cu codurile CAEN: 0610 - Extracţia ţiţeiului, 0620 - Extracţia gazelor naturale, 0510 - Extracţia huilei, 1910 - Fabricarea produselor de cocserie şi 1920 - Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului.

Totodată, contribuţia de solidaritate se datorează şi de către părţile afiliate.

Ministerul Finanţelor a transpus prin Ordonanţa de Urgenţă, aprobată în şedinţa de Guvern din 29 decembrie 2022, prevederile Regulamentului UE 2022/1854 care vizează toate statele membre şi are ca principal obiectiv protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice.

Potrivit autorităţilor române, în urma acestei măsuri ar urma să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei. Contribuţia de solidaritate este de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile

Săptămâna trecută, grupul austriac OMV a anunţat că, în ceea ce priveşte contribuţia de solidaritate decisă la nivelul UE şi transpusă în legislaţia din România prin OU din 29 decembrie 2022, consideră că "OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.