De exemplu, în Germania un institut înfiinţat în 1921 în oraşul Dessau se pregăteşte să producă vaccinuri COVID-19 şi să permită Germaniei să îşi îmbunătăţească răspunsul la pandemie. Acest institut, care are sprijinul guvernului regional, face parte din efortul naţional de asigurare a livrărilor şi ar putea permite Germaniei chiar să exporte vaccinuri.

Alte state, precum Australia, Brazilia, Japonia şi Thailanda, au decis să încheie parteneriate de producţie cu grupul farmaceutic AstraZeneca PLC. La rândul său, Italia a promis sprijin de stat pentru înfiinţarea unui centru de producţie de vaccinuri în regim public-privat iar Austria, Danemarca şi Israel vor să înfiinţeze un fond comun de cercetare şi dezvoltare şi vor analiza posibilitatea de a produce următoarea generaţie de vaccinuri.

Problema este că la nivel global vaccinurile sunt produse de-a lungul actualelor lanţuri de aprovizionare ale producătorilor de medicamente şi deseori trec prin mai multe ţări, şi chiar prin mai multe continente, înainte de a fi injectate în braţul pacienţilor. Numai în UE sunt peste 30 de fabrici, din Suedia şi până în Spania, care sunt implicate în producţia de vaccinuri COVID-19. De exemplu, AstraZeneca are 25 de capacităţi de producţie în 15 ţări şi un lanţ de parteneriate care potrivit unui director al companiei seamănă cu un cub Rubik.

Citește și: Suspendarea ratelor la bănci. Mai sunt câteva zile

Situaţia este similară pentru alţi producători de vaccinuri, inclusiv pentru cele produse de Rusia şi China. De exemplu, firma elveţiană Lonza Group AG produce ingredientele pentru vaccinul Moderna, ingrediente care sunt trimise în Spania pentru a fi puse în fiole. Vaccinul de la J&J este produs în Olanda şi trimis în SUA pentru îmbuteliere.

Autorităţile de la Berlin intenţionează să modifice acest lucru cu ajutorul fostului "Bacterial Institute of the Anhalt Counties" din Dessau. În prezent, acest institut este o firmă de familie denumită IDT Biologika, iar Guvernul de la Berlin şi AstraZeneca intenţionează să investească peste 100 de milioane de euro pentru a moderniza şi extinde fabrica într-o facilitate care va putea să producă vaccinuri de la cap la coadă.

Directorul general de la IDT Biologika, Juergen Betzing, spune că firma şi-a propus să ajungă la o capacitate de producţie cuprinsă între 30 şi 40 de milioane de doze pe lună, începând cu ultima parte a lui 2022, urmând să acopere toate etapele ciclului de producţie până la îmbuteliere în fiole. Conform acestor planuri, institutul din Dessau ar deveni unul dintre cei mai mari producători de vaccinuri din Europa oferind o capacitate de cel puţin 360 milioane de doze pe an din interiorul UE.

Germania nu şi-a rezervat încă dreptul de a cumpăra o cantitate din aceste vaccinuri însă Guvernul de la Berlin intenţionează ca, până la data de 1 mai, să vină cu un plan de măsuri şi stimulente pe termen lung pentru producţia de vaccinuri, potrivit unui document consultat de Reuters. O sursă guvernamentală a declarat că reprezentanţii companiilor farmaceutice au spus Berlinului că garanţiile de achiziţii pe termen lung ar fi mult mai importante pentru deciziilor lor de investiţii decât ajutoarele.

Potrivit unei surse din apropierea acestui dosar, Berlinul mizează pe o capacitate anuală de producţie de două miliarde de doze de vaccin pe an de la IDT şi alte facilităţi de producţie. Comparativ, grupul AstraZeneca are ambiţia de a produce trei miliarde de doze de vaccin până la finele acestui an, ceea ce ar face din grupul britanico-suedez cel mai mare producător mondial de vaccinuri COVID-19. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.