O schimbare radicală în comerțul global

Nu este sfârșitul incertitudinii, ci începutul unei noi etape imprevizibile. Acum, fiecare țară poate calcula exact impactul acestor tarife impuse de administrația Trump, care devin un fel de taxă de acces la piața americană – cea mai mare din lume. Casa Albă a subliniat clar această poziție în documentele oficiale publicate miercuri: „Accesul la piața americană este un privilegiu, nu un drept”.

Consumul american reprezintă aproape 30% din consumul global, ceea ce face din SUA un actor economic esențial. Pentru multe companii multinaționale, menținerea unei relații comerciale stabile cu această piață devine o prioritate absolută.

O intrare într-o zonă de incertitudine

Așa-numita „zi a eliberării”, proclamată de Trump, nu aduce claritate, ci mai degrabă o plonjare în necunoscut. Nu există nicio garanție că tarifele impuse vor rămâne la aceste niveluri. Pe termen scurt, toate statele și marile corporații se vor grăbi la Washington sau la Mar-a-Lago, încercând să-l convingă pe Donald Trump, care se autointitulează „regele negocierilor”, să accepte diverse concesii în schimbul unui acord comercial mai favorabil.

Comisia Europeană a anunțat deja că este „pregătită să negocieze cu Statele Unite pentru a elimina ultimele bariere din comerțul transatlantic”. Această poziție este susținută și de Carlos Gutierrez, fost secretar al Comerțului în administrația George W. Bush, care consideră că aceste tarife nu vor rămâne în vigoare mai mult de câteva luni. „Suntem la începutul unei negocieri de mare amploare”, a declarat acesta.

Într-adevăr, Casa Albă a lăsat o portiță deschisă. Decretul semnat de Trump precizează că statele care vor lua „măsuri semnificative pentru corectarea acordurilor comerciale dezechilibrate și pentru alinierea la politica economică și de securitate națională a SUA” ar putea beneficia de reduceri ale tarifelor.

Europa, mai vulnerabilă decât SUA?

Pe de altă parte, statele care vor adopta măsuri de represalii trebuie să fie pregătite pentru noi creșteri ale tarifelor impuse de Washington. SUA dețin un avantaj strategic semnificativ: exporturile americane reprezintă doar 10% din PIB, în timp ce pentru zona euro această proporție este de 22%. Economia europeană este cea mai deschisă la comerț internațional dintre marile puteri, ceea ce o face mai vulnerabilă în fața unui război comercial.

Donald Trump este conștient de acest aspect. Decretul său prezidențial stipulează clar că el va decide singur cine va fi recompensat și cine va fi penalizat. Lumea a fost, astfel, avertizată: Statele Unite își asumă controlul asupra regulilor jocului economic global.

Liberul schimb comercial atacat

Între timp, globalizarea, care s-a accelerat după prăbușirea Zidului Berlinului în 1989, și multilateralismul sunt considerate moarte și îngropate. „Este cel mai mare atac împotriva liberului schimb de la al Doilea Război Mondial încoace”, consideră economistul Clemens Fuest, președintele institutului german Ifo. Aceasta ar putea fi chiar mai grav. Potrivit unei estimări realizate de cercetători ai Universității Yale, dreptul vamal mediu efectiv, adică tarifele vamale plătite pe exporturile către Statele Unite în funcție de originea acestora, ar ajunge la 22,5%, cel mai ridicat nivel din 1909. Repercusiunile acestei „zile a eliberării” nu s-au încheiat și vor continua să se resimtă în următorii ani.

Consecințele pentru economia americană

Pentru America, acest revenire în forță a protecționismului nu va fi lipsită de durere. O mare parte din mărfurile taxate nu sunt produse în Statele Unite, cum ar fi cafeaua și ceaiul, și chiar și atunci când există alternative, programul strâns nu lasă suficient timp producătorilor locali pentru a răspunde cererii. Produsele textile și îmbrăcămintea sunt în prima linie: prețurile ar urma să crească cu 17% în total, estimează „laboratorul bugetului” de la Yale.

Impactul taxelor asupra consumatorilor

Taxele vamale colectate la frontieră vor permite, desigur, umplerea visteriei guvernului american, însă nu sunt neutre. Prețurile de la raft ar putea crește cu 2,3% în perioada imediat următoare, ceea ce ar însemna o factură de 3.800 de dolari pe consumator în medie. Aceasta este o taxă regresivă: straturile sociale inferioare vor fi cele mai afectate, întrucât acestea alocă o pondere mai mare din veniturile lor pentru consum.

Creșterea economică americană afectată

Efectele negative asupra economiei vor avea un impact semnificativ asupra consumului și activității economice, precum și asupra inflației, după șocul inițial. Toate taxele vamale anunțate până acum vor reduce creșterea economică cu 0,9 puncte procentuale în acest an, estimează cercetătorii. Cu toate acestea, aceste estimări nu iau în considerare efectele secundare, în special dacă Wall Street ar intra într-o criză.

„Administrația speră probabil că gospodăriile vor amortiza șocul folosindu-se de economiile lor sau împrumutându-se mai mult, dar scăderea bruscă a încrederii consumatorilor și scăderea cotațiilor bursiere sugerează că aceștia vor fi prudenți”, avertizează Samuel Tombs de la Pantheon Macroeconomics. O scădere a consumului, care reprezintă 70% din PIB-ul american, riscă să amplifice șocul tarifelor.

O veste foarte proastă pentru multe țări

Pentru restul lumii, aceste creșteri ale taxelor vamale reprezintă o veste foarte proastă, în special pentru europeni. Banca Morgan Stanley estimează că în zona euro creșterea economică ar putea fi redusă cu 0,6 până la 1,2 puncte în cazul unor taxe vamale permanente de 20%. Pe scurt, Bătrânul continent ar putea intra în recesiune chiar din acest an.

Pentru alte țări, taxele vamale sunt pur și simplu o catastrofă. Vietnamul, taxat cu 46%, este una dintre țările strategice pe care multinaționalele le-au ales pentru a-și înființa fabrici și depozite pentru a evita taxele vamale impuse de Trump în 2018 asupra Chinei. Țara, care a exportat 136 miliarde de dolari anul trecut către Statele Unite, este marele perdant al anunțurilor președintelui american.

Posibile daune colaterale

Și daunele colaterale nu sunt de ignorat. „Exporturile multor țări asiatice, care până acum erau destinate pieței americane, vor probabil să ajungă pe piața europeană în viitor”, subliniază Bruno De Moura Fernandes, responsabilul pentru cercetarea macroeconomică de la Coface.

Chiar și în fața taxelor, unii sunt totuși destul de optimiști. De exemplu, „producătorii indieni de electronice și IT sunt mulțumiți. Aceștia sunt taxați cu 24% de Trump, în timp ce principalii lor concurenți de pe piața americană, chinezii și vietnamezii, vor trebui să plătească taxe de 54% și respectiv 46% pentru a vinde produsele lor în Statele Unite”, adaugă economistul de la Coface.

Rămâne de văzut cum va negocia fiecare dintre state cu Trump. „A fost surprinzător să vedem China, Japonia și Coreea de Sud să se coordoneze săptămâna trecută pentru a răspunde americanilor”, observă Ruben Nizard, economist la Coface. „Prin numeroșii dușmani pe care și-i face, America ar putea fi nevoită să se confrunte cu alianțe temporare menite să echilibreze raportul de forțe.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.