O adevărată catedrală a tehnologiei ridicată pe fundalul munților cu vărfuri acoperite de zăpadă, survolate de vulturi și având la poale o salbă de lacuri de acumulare și baraje spectaculoase. Scopul acestei lucrări gradioase ce au presupus, printre altele, săparea mai multor tuneluri, este de a extinde capacitatea instalațiilor deja existente pentru ca, începând din 2025, să fie absorbit surplusul de energie produsă, în condițiile în care precipitații devin tot mai capricioase și neregulate.

Creșterea temperaturilor provoacă, de asemenea, secetă și accelerează topirea zăpezii sau a gheții, amenințând alimentarea râurilor. „Pe parcursul anului, distribuția se va schimba: va fi mai puțină apă vara și mai multă iarna”, a explicat Klaus Hebenstreit, director al companiei Verbund, principalul producător de energie electrică din țară. ”Vrem să fim cât mai bine pregătiți în fața acestor noi provocări”, a adăugat el. Iar actualul proiect gigantul face parte din aceste eforturi de a nu fi luați prin surprindere de ceva despre care se știe de mult. 

Exportator devenit importator

La celălalt capăt al țării, centrala Freudenau, pe Dunărea vieneză, alimentează peste 240.000 de gospodării. Funcționează pe apă, în funcție de debitul fluviului. Cele șase turbine ale sale cu diametrul de 7,5 metri sunt impresionante și un punct obligatorie în programul de vară al elevilor austrieci. Sunt instalații care nu emit CO2 în timpul utilizării și sunt mândria Austriei, chiar dacă impactul lor asupra ecosistemelor nu este de neglijat și este denunțat în mod regulat de activiștii de mediu.

Exploatând aproape toate râurile țării cu cele peste 3.100 de baraje construite, Austria obține mai mult de 60% din producția de energie electrică din această sursă de energie regenerabilă, față de media globală de 16%. Însă încălzirea se face deja simțită și cifrele sunt în scădere: hidroelectralele au generat 42 de terawați oră (TWh) în 2021, în scădere de la 45 TWh în 2020, potrivit Statista.

Anul trecut a fost pentru prima dată când această țară prosperă - care se străduiește din răsputeri să renunțe la gazele rusești - a trebuit importe energie electrică, un adevărat semnal de alarmă. A fost rezultatul „anilor de secedă care s-au succedat”, a explicat Roman Neunteufel, cercetător la Universitatea Agricolă din Viena. „Nivelul apei nu a fost niciodată atât de scăzut de când au început înregistrările”, adică acum o sută de ani.

Europa a cunoscut un 2022 cu 2,3 ​​grade mai cald decât clima de la sfârșitul secolului al XIX-lea, potrivit raportului anual recent al Organizației Meteorologice Mondiale a Națiunilor Unite (OMM) și al rețelei europene Copernicus. Iar ghețarii alpini au cunoscut „pierderi record de masă”.

O mare bătaie de cap 

„Dacă nu se poate produce mult din cauza debitelor mici, este clar că vor trebui folosite alte resurse”, avertizează expertul. În acest context, Verbund investește miliarde de euro în extinderea sistemului său, pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării și pentru a dezvolta soluții alternative.

„Ne diversificăm”, explică Klaus Hebenstreit, intervievat în capitala Austriei la o temperatură apăsătoare de 37 de grade. „Dacă apa rămâne inima activității noastre, acum avem și energie fotovoltaică și eoliană”. Pentru o țară ostilă energiei nucleare, care a pariat totul pe o resursă aparent inepuizabilă și vizează să atingă energie electrică 100% regenerabilă până în 2030, dezvoltarea lor este o bătaie de cap.

„Energia solară este grozavă vara”, își amintește Roman Neunteufel. „Dar producția este prea scăzută iarna, tocmai când avem nevoie de ea pentru încălzire”. ”Cu vântul e și mai rău: când nu este, producția este pur și simplu întreruptă”, spune el. Da, Austria își îndreaptă atenția spre energia eoliană și solară, dar cu mare întârziere față de alte state europene. Trebuie să recupereze decalajul și să găsească soluții acolo unde există alternativă. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.