Președintele Emmanuel Macron, gazda „summitului pentru un nou pact financiar”, a sunat „mobilizare generală”, în timp ce mare parte a țărilor participante, în număr de aproximativ 50, au cerut transformarea rapidă a sistemului financiar mondial.  „Trebuie să suportăm un șoc de finanțare publică”, a spus liderul de la Palatul Elysee în deschiderea reuniunii, menționând că în lume există „mulți bani”, dar care nu lucrează, neapărat, „în numele progresului planetei”.

„Avem un sistem financiar care este rezultatul unui consens realizat în trecut” și care „nu mai merge, se pare, suficient de repede, care nu mai este complet adaptat și care trebuie realinat cu obiectivele noastre”, a spus Macron adresându-se asistenței. Pe agenda dezbaterilor s-au aflat subiecte lege de crearea de noi instrumente financiare, reforma băncilor de dezvoltare, restructurarea datoriilor pentru a lupta mai bine împotriva sărăciei și a finanța tranziția climatică.

Coorganizator al summit-ului, prim-ministrul Republicii Barbados, Mia Mottley, la originea platformei „Bridgetown” care dorește să direcționeze resursele către acțiunea climatică și Obiectivele de dezvoltare durabilă, a pledat, la rândul ei, pentru „transformarea absolută” a sistemului financiar mondial, nu doar pentru o simplă „reformă”. „Să nu creăm o nouă arhitectură globală, să o transformăm”, a susținut Emmanuel Macron, alături de Ajay Banga, noul președinte al Băncii Mondiale, și Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.

„Parisul este un nou început”, a apreciat Mahamat Idriss Deby Itno, președintele Republicii Ciad, care cere nici mai mult, nici mai puțin decât înghețarea sau anularea datoriilor țărilor sărace. .

O bombă cu ceas

La aproape optzeci de ani de la crearea instituțiilor de la Bretton Woods, populația mondială s-a triplat, numărul țărilor a crescut de la 99 la 200 și ponderea economiei mondiale s-a înmulțit cu zece. „Lumea este mai bogată, a subliniat, pe de altă parte, Kristalina Georgieva, dar inegalitățile sunt enorme, iar cei mai săraci sunt cei mai expuși șocurilor într-o lume multipolară foarte divizată. „Tineretul trăiește într-un loc, dar capitala este în altă parte. Cum se întâlnesc?”, a regretat șefa FMI. După cum a subliniat Ajay Banga, trebuie să acceptăm provocarea de a integra acești tineri pe piața muncii. În caz contrar, „vom avea o bombă cu ceas în țările în curs de dezvoltare”, a avertizat el.

Șefa FMI a salutat faptul că decizia de realocare a drepturilor speciale de tragere (DST) de la țările bogate către țările sărace a atins în sfârșit ținta stabilită pentru 2020. Țările G20 promiseseră la summitul privind finanțarea economiilor organizațiilor africane de la Paris o total de 100 de miliarde de dolari pentru a face față șocului pandemiei. „Ar trebui să le numim drepturi de revitalizare sau de sprijin, cel puțin am ști pentru ce sunt”, a adăugat Akinwumi Adesina.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a criticat alocarea de fonduri „care au devenit profund imorale”: în 2021 „un cetățean european a primit în medie de aproape 13 ori mai mult decât un cetățean african” în DST.

Instrumente noi

Discuțiile au vizat și crearea de noi instrumente financiare necesare pentru îmbunătățirea finanțării. Noi taxe, de exemplu: Emmanuel Macron a amintit că Franța a implementat taxe pe companiile aeriene și tranzacțiile financiare, pe măsură ce începe o nouă dezbatere în jurul unei taxe pe traficul maritim.

În urma Africii de Sud, Vietnamului și Indoneziei, Senegal s-a angajat, de asemenea, într-un parteneriat pentru o tranziție energetică justă, pentru a crește ponderea energiilor regenerabile la 40% din mixul său de electricitate până în 2030. Țara din Africa de Vest va primi 2,5 miliarde de euro în finanțare pentru atingerea acestui obiectiv.

Nu există decizii concrete viitoare

Activitatea summitului nu va conduce la decizii concrete, dar a sensibilizaat personalități importante precum șeful ONU, președintele brazilian Lula, cancelarul german Olaf Scholz și secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen. Washingtonul va „face presiuni”, astfel încât creditorii din țările sărace și în curs de dezvoltare să participe la negocierile de restructurare a datoriilor, a declarat Janet Yellen.

China, unul dintre principalii creditori ai lumii, a fost din nou criticată pentru lipsa de participare la un cadru comun de restructurare cu țările occidentale. La summitul de la Paris, Beijingul a fost reprezentat de premierul Li Qiang. În timp ce Arabia Saudită este reprezentată de prințul moștenitor Mohammed bin Salman. Au fost prezenți aproximativ 20 de lideri africani, dintre care mulți și-au ridicat recent vocea împotriva țărilor bogate, mai gata să dea miliarde pentru a sprijini Ucraina în război, decât pentru a sprijini țările sărace.

Ideea summitului a apărut în cadrul negocierilor privind clima COP27 din Egipt, din noiembrie 2022, ca urmare a planului prezentat de premierul din Barbados, Mia Mottley. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.