Aceste modificări vor consta în aplicarea unor accize care nu sunt standardizate la nivel european, ci sunt determinate de fiecare țară în parte. Această schimbare a fost introdusă recent printr-o lege și va fi pusă în aplicare începând cu începutul anului 2024.
Conform Legii 296/2023, Codul fiscal va fi ajustat astfel încât lista produselor considerate cu un risc redus și care vor fi supuse acestor accize non-standardizate să fie extinsă.
Mai exact, această listă va include, începând cu 1 ianuarie 2024, băuturile nealcoolice care conțin între 5g și 8g de zahăr per 100 ml, precum și cele care conțin peste 8g de zahăr per 100 ml.
În prezent băuturile îndulcite și aromatizate, se aplică o cotă de TVA de 19% începând din acest an.
De asemenea, printre produsele supuse acestor accize non-standardizate se vor regăsi și:
Produsele care conțin tutun pentru inhalare fără ardere inclusiv cele livrate împreună cu țigările electronice și alte dispozitive de vaporizare electrice personale;
Lichidele cu sau fără nicotină destinate inhalării fără ardere inclusiv cele livrate împreună cu dispozitivele de vaporizare personală;
Produsele destinate inhalării fără ardere care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină inclusiv cele livrate împreună cu dispozitivele de vaporizare personală.
La ora actuală, Codul fiscal stabilește că accizele non-standardizate se aplică doar:
Produselor din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol inhalabil fără a avea loc arderea amestecului de tutun;
Lichidelor cu conținut de nicotină destinate inhalării prin dispozitive electronice de tip "Țigaretă electronică".
Accizele non-standardizate sunt cele care nu sunt reglementate și care nu au un nivel minim stabilit prin legislația europeană, astfel încât toate detaliile legate de acestea sunt stabilite independent de fiecare țară în parte. Prin urmare, autoritățile din fiecare țară trebuie să stabilească nivelul accizelor pentru viitorul apropiat în perioada următoare.
Această nouă lege definește și zahărul adăugat ca fiind: “zahăr din trestie, zahăr brun, zaharoză cristalină, zahăr invertit, dextroză, melasă, zaharuri din miere, melasă și siropuri, cum ar fi sirop de malț, sirop de fructe, sirop de malț de orez, sirop de porumb, sirop de porumb bogat în fructoză, sirop de arțar, sirop de glucoză, glucoză-fructoză, fructoză, zaharoză, glucoză, lactoză, lactoză hidrolizată și galactoză adăugate ca ingrediente, zaharuri în nectaruri, cum ar fi nectarul de flori de cocos, nectarul de curmale, nectarul de agave, zaharuri din sucurile de fructe neîndulcite, concentrat de suc de fructe, zaharuri din piureuri de fructe și dulceață”.
Măsura a apărut, potrivit expunerii de motive, pentru a reduce consumul de alimente nesănătoase, ce duce la creșterea numărului de persoane supraponderale. „Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte contribuţia alimentelor cu exces de ingrediente dăunătoare în etiopatogenia bolilor cronice netransmisibile, inclusiv a obezităţii şi a bolilor cardiovasculare. În aria largă a măsurilor care au ca scop modificarea consumului de alimente nesănătoase există și posibilitatea suprataxării unor produse care conțin un nivel exagerat din nutrienți considerați dăunători (zahăr, sare, grăsimi saturate) cu scopul de a descuraja consumul de alimente nesănatoase”, este subliniat în document.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.