"Sprijinul se acordă începând cu anul 2019 în cuantum de 1.000 euro/hectarul cultivat cu usturoi, suprafaţa minimă eligibilă fiind de 0,3 hectare. Calculul sprijinului se face proporţional cu suprafaţa de pe care s-a valorificat o cantitate minimă de 5.000 kg/ha. Bugetul pentru anul 2019 este de două milioane de euro, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 9,3 milioane de lei", se arată în nota de fundamentare a proiectului de HG. 

Programul se va desfășura pe trei ani, în intervalul 2019-2021, iar bugetul va fi stabilit anual. Beneficiarii eligibili sunt producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014; producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 și producătorii agricoli persoane juridice. 

Producătorii care vor solicita subvenția vor primi până la 15.000 de euro în cei trei ani și trebuie să îndeplinească următoarele condiții: suprafața cultivată cu usturoi trebuie să fie de minim 3.000 metri pătrați, să valorifice o cantitate de usturoi de minim 5.000 kg/ha dovedită cu documente justificative și să facă dovada producţiei realizate prin documente justificative privind comercializarea producţiei. 

Ministerul Agriculturii a decis să introducă acest ajutor ca urmare a scăderii constante a producției de usturoi. "În România, suprafaţa cultivata cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 hectare, obţinându-se o producţie de 55.673 tone.  Majoritatea suprafeţelor sunt exploatate de către micii fermieri constituiţi în ferme de familie. În perioada 2010-2017, trendul general al producţiei a fost descrescător. În anii 2016 şi 2017 producţia de usturoi a înregistrat un declin. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producţia de usturoi a scăzut cu 11,5 mii tone", se arată în nota de fundamentare. 

Declinul producției este provocat de costurile mari, deficitul de sămânță, lipsa de utilaje specifice și asocierea slabă a producătorilor în vederea depozitării și păstrării recoltei

"Deficitul de producţie la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producţie, deficitului de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maşini şi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum şi slaba asociere a producătorilor agricoli. Lipsa spaţiilor destinate condiţionării (sortare, ambalare etc.) şi păstrării corespunzătoare a usturoiului, a creat dificultăţi în valorificarea producţiei către piaţă, ceea ce a condus la creşterea importului de usturoi", se spune în document. 

Principalele ţări din UE de unde se aduce usturoi pe piaţa autohtonă sunt: Olanda, R. Ceha, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, Franţa, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terţe: Turcia, China, Egipt şi Moldova. Ponderea importurilor din ţări terţe este de 3% din totalul schimburilor comerciale pentru anul 2017. 

În anul 2017, România a importat 6.095,26 tone usturoi. Având în vedere consumul de usturoi de 43.603 tone/an se constată un deficit de usturoi de 14.435 tone. 

"Pentru a se asigura necesarul de consum al populaţiei trebuie menţinute suprafeţele dedicate acestei culturi şi încurajarea 
producătorilor să nu abandoneze această cultură precum şi apariţia de noi producători în zonele cu tradiţie şi nu numai. (...) În urma consultărilor cu formele asociative reprezentative din sector, precum şi a întâlnirilor ce au avut loc în perioada 
2017-2018 cu producătorii agricoli cultivatori de usturoi/comercianţi s-a stabilit susţinerea usturoiului ca produs deficitar", se mai arată în nota de fundamentare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.