Cercetătorii au avansat câteva teorii care să explice această încărcătură virală mai scăzută - printre care şi faptul că măsurile draconice de izolare şi închidere ar fi putut reduce nivelul expunerii pacienţilor la noul coronavirus, însă studiul lor nu a oferit dovezile necesare pentru a explica această descoperire.

Un alt medic italian declara în urmă cu o lună că "acest virus nu mai există din punct de vedere clinic în Italia", sugerând că modul de interacţiune dintre virus şi oameni s-a modificat. Cel care a făcut această afirmaţie, Alberto Zangrillo, şeful secţiei de Terapie Intensivă de la spitalul San Raffaele din Milano, a ţinut să precizeze că aceste afirmaţii vor fi întărite de un studiu ce urma să fie publicat, realizat de un coleg, Massimo Clementi.

Simptome misterioase. Maladia asociată la copii cu noul coronavirus

Însă studiul lui Clementi, apărut luni în publicaţia Clinical Chemistry and Laboratory Medicine, nu a căutat să identifice eventualele mutaţii ale virusului sau schimbări în cazul pacienţilor care au dus ca aceeaşi maladie să fie mai puţin severă în luna mai decât era în aprilie. În schimb, acest studiu a căutat să evidenţieze legătura dintre severitatea bolii şi cantitatea de particule virale - încărcătura virală - din organismul pacienţilor.

Cercetătorii au analizat 200 de teste nasofaringeale realizate la spitalul San Raffaele. Jumătate proveneau de la pacienţii trataţi în aprilie, iar cealaltă jumătate de la pacienţii trataţi în mai.

Pornind de la rezultatele acestor teste, cercetătorii au calculat că încărcătura virală a pacienţilor era mai mare în aprilie. Pacienţii testaţi în aprilie au acuzat şi simptome mai grave şi prezentau un risc mai ridicat de a fi spitalizaţi şi chiar internaţi la terapie intensivă.

Cercetătorii au identificat încărcături virale similare la bărbaţi şi la femei, însă aceste încărcături erau mai ridicate la pacienţii de peste 60 de ani şi la cei cu forme grave de COVID-19.

Echipa lui Massimo Clementi a precizat că din punct de vedere teoretic este posibil ca noul coronavirus să fi suferit mutaţii, dar nu dispune de datele moleculare necesare pentru a demonstra acest lucru.

Alte posibile explicaţii sunt creşterea numărului de persoane care au respectat măsurile de distanţare socială în luna mai faţă de aprilie, temperaturile mai ridicate, folosirea măştilor şi spălarea mâinilor, precum şi un nivel mai redus al poluării, conform autorilor studiului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.