"În ceea ce priveşte durata inspecţiilor, cele mai multe dintre acestea (37%) nu s-au întins pe mai mult de 1-3 luni, iar sumele stabilite suplimentar de plată în majoritatea cazurilor (57%) au fost de până în 100.000 lei. Au existat şi situaţii în care sumele stabilite suplimentar s-au situat în jurul a 10 milioane de lei", precizează autorii sondajului.

Potrivit PwC, rezultatele studiului trebuie interpretate în contextul în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a comunicat că, la nivelul întregii economii, activitatea de inspecţii fiscale a scăzut cu 20% în 2017, comparativ cu anul anterior. De asemenea, inspecţiile antifraudă au scăzut cu 15%.

Din eşantionul de 169 de companii chestionate, 12% nu au fost niciodată subiectul unei inspecţii fiscale în timp ce 17% au fost controlate înainte de anul 2012.

"Inspecţiile fiscale ţin până la urmă de relaţia firească dintre contribuabili şi autorităţile fiscale, însă acestea ar trebui derulate într-o manieră care să nu perturbe activitatea curentă a companiilor, permiţându-le să se concentreze pe generarea de valoare adăugată, care să ducă la dezvoltare şi crearea de locuri de muncă. Din acest punct de vedere, este de dorit ca inspecţiile fiscale să reprezinte mai degrabă excepţia decât norma interacţiunilor dintre autorităţi şi contribuabili şi să se deruleze pe o perioadă cât mai scurtă de timp, concentrându-se mai ales pe domeniile cu grad mai ridicat de evaziune fiscală. De asemenea, trebuie remarcat că, pe plan extern, se încurajează tot mai mult inspecţia derulată electronic prin intermediul unor formulare standard de tip SAF-T, a căror implementare ar trebui accelerată şi în România", a declarat Mihaela Mitroi, partener, Departamentul de Taxe şi consultanţă juridică, PwC România.

Cele mai importante aspecte vizate de controale au fost declararea impozitului pe profit, 46% dintre companii, şi modalitatea în care a fost înregistrată taxa pe valoarea adăugată (TVA), 38% dintre respondenţi. Principalele aspecte avute în vedere de inspectori au ţinut de deductibilitatea serviciilor, cheltuielile de protocol, sponsorizările, diminuarea pierderilor fiscale prin capitalizarea cheltuielilor, nedeductibilitatea cheltuielilor, diferenţe între marfa înregistrată în inventar şi stocurile existente, limitarea cheltuielilor atribuite autovehiculelor, controlul preţurilor de transfer pentru determinarea riscului fiscal.

"Respondenţii au menţionat că au prezentat interes pentru autorităţi şi implicaţiile de TVA rezultate în urma ajustărilor preţurilor de transfer sau reclasificării deductibilităţii serviciilor, TVA aplicată asupra depăşirii plafonului de protocol, modul de completare a declaraţiei 394, livrări şi achiziţii comunitare, TVA aferentă cheltuielilor de protocol, sponsorizări etc", se precizează în documentul citat.

Deşi majoritatea participanţilor la sondaj (62%) a ales să nu conteste actele de impunere, dintre cei care au făcut-o, 12% au câştigat integral la nivel administrativ în timp ce 45% dintre contestaţii au avut parţial câştig de cauză. Dintre contribuabilii care aveau soluţionări nefavorabile sau favorabile parţial, 80% au ales să meargă în instanţă - iar majoritatea litigiilor (70%) sunt încă pe rol. Pentru litigiile finalizate (10%), instanţele au anulat actele de impunere în mare parte (80%) şi au respins acţiunile contribuabililor pentru doar 20% dintre ele.

"Se observă un proces de maturizare a contribuabililor fiscali din Romania care recurg la contestarea în instanţă a deciziilor de impunere doar atunci când consideră ca drepturile le-au fost lezate. Pentru autorităţile fiscale ar trebui să fie un semnal de alarmă faptul că instanţele dau în multe cazuri câştig de cauză contribuabililor, ceea ce arată faptul că inspectorii fiscali au de multe ori o interpretare prea restrictivă a legislaţiei fiscale", a declarat Dan Dascălu, partener, D&B David si Baias, liderul echipei de litigii comerciale şi fiscale.

Sondajul PwC a fost derulat în primul trimestru al anului 2018, la chestionar răspunzând reprezentanţii a 169 de companii din România. Companiile participante desfăşoară activităţi în producţia industrială (20%), industria auto (13%), comerţ (11%), servicii financiare (8%), industria farmaceutică (5%), telecomunicaţii (5%), IT (5%), imobiliare (3%), petrol şi gaze (3%) şi energie (1%). Majoritatea companiilor respondente sunt încadrate în categoria marilor contribuabili (63%.

PwC este o reţea de firme prezentă în 158 de ţări cu mai mult de 250.000 de specialişti dedicaţi oferirii de servicii de calitate de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.