Strâmtorile Ormuz și Bab-El-Mandeb, puse în pericol de acțiunile Iranului

Simona Haiduc |
Data publicării:
Spre strâmtoarea Ormuz / FOTO: Wikipedia
Spre strâmtoarea Ormuz / FOTO: Wikipedia

În 2023, cele două strâmtori au reprezentau mai mult de o treime din transportul mondial de petrol. 

Astăzi, ele au ajuns la cheremul conflictelor și al implicării Iranului, care amenință în mod regulat cu închiderea strâmtorii Ormuz. Mai la sud, la porțile Mării Roșii, rebelii Houthis, susținuți de Teheran, intensifică atacurile în jurul Bab El-Mandeb, „poarta lacrimilor” blocată între Yemen, Djibouti și Eritreea.

Strâmtorile Ormuz și Bab-El-Mandeb, prin care pleacă, pe mare,  hidrocarburile din țările Golfului Persic spre restul lumii, se află în prima linie a tensiunilor în Orientul Mijlociu încă de la începutul războiului dintre Hamas și Israel. 

Zeci de atacuri au fost lansate în Marea Roșie și în Golful Aden împotriva navelor comerciale, acțiuni revendicate până acum de rebelii yemeniți Houthis, în solidaritate cu palestinienii. Ultimul eveniment semnificativ până acum: capturarea navei container MSC Aries de către forțele speciale maritime iraniene, în strâmtoarea Ormuz. 

Strâmtoarea Ormuz, poarta spre Golf

Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful de Golful Oman, este situată între Iran și Sultanatul Oman. Este deosebit de vulnerabil datorită lățimii sale înguste, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimii, care nu depășește 60 de metri. Este presărată cu insule deșertice sau puțin locuite, dar de mare importanță strategică: insulele iraniene Ormuz și cele Qeshm și Larak, cu fața spre țărmul iranian Bandar Abbas. În largul coastei Emiratelor, cele trei „insule strategice” (Marele Mormânt, Micul Mormânt și Abu Moussa) constituie un punct de observație pe toate coastele țărilor din Golf: Emirate, Qatar, Bahrain, Arabia Saudită, Kuweit, Irak , Iran și Oman. Ele sunt ocupate de Iran din 1971, după plecarea forțelor britanice din regiune.

Strâmtoarea Ormuz este de departe principala rută de transport maritim care leagă țările bogate în petrol din Orientul Mijlociu cu piețele asiatice, europene și nord-americane. În 2022, în jur de 21 de milioane de barili de țiței au circulat zilnic pe acolo, potrivit Agenției pentru Energie a SUA (EIA). Adică aproximativ 20% din consumul global de petrol lichid.

Chiar și o întrerupere temporară a transportului maritim în această strâmtoare poate duce la creșterea prețurilor globale la energie. Doar Arabia Saudită și Emiratele au o rețea de conducte de petrol care le permite să ocolească strâmtoarea Ormuz, subliniază EIA.

În august 2023, Statele Unite au desfășurat peste 3.000 de militari în Marea Roșie pentru a descuraja Iranul să pună mâna pe petrol, în timp ce marinele militare occidentale au îndemnat navele ce tranzitau strâmtoarea Ormuz să nu se apropie de apele iraniene pentru a evita orice risc de confiscare. Totuși, în ultimii doi ani, Iranul a confiscat sau a încercat să sechestreze aproape 20 de nave sub pavilion internațional. În decembrie, Washington a anunțat formarea în Marea Roșie a unei coaliții de zece țări pentru a se confrunta cu atacurile repetate ale Houthis împotriva navelor pe care le consideră „legate de Israel”.

Bab-El Mandeb, ecluză a Mării Roșii

Bab el-Mandeb este o strâmtoare situată la capătul sudic al Mării Roșii: o leagă de Golful Aden, în Oceanul Indian. Această strâmtoare, al cărei nume în arabă înseamnă „poarta plângerilor”, separă Yemenul, în Peninsula Arabică, de Djibouti și Eritreea, în Africa.

Are o lungime de aproximativ o sută de kilometri și o lățime de aproximativ treizeci de kilometri între localitatea Ras Menheli, de pe coasta yemenită, și cea Ras Siyyan din Djibouti, aceste două capuri marcând limita dintre Marea Roșie și Golful Aden. În această locație, insula Perim împarte strâmtoarea în două coridoare maritime.

Este unul dintre cele mai aglomerate coridoare maritime din lume, Marea Roșie fiind, de faptm o „autostradă a mării” care leagă Europa de Asia. Navele petroliere și comerciale, sosite din Oceanul Indian, trec prin această strâmtoare pentru a lua Marea Roșie apoi Canalul Suez, unde duc la Marea Mediterană și invers.

Aproximativ 20.000 de nave trec prin Canalul Suez în fiecare an, transportând milioane de barili de petrol pe zi, precum și produse manufacturate în Asia.

Potrivit Camerei Internaționale de Transport Național (ICS), cu sediul la Londra, 12% din comerțul mondial trece de obicei prin Marea Roșie. Pentagonul, la rândul său, menționează între 10 și 15%.

Transporturile de petrol prin strâmtoarea Bab el-Mandeb au reprezentat aproximativ 12% din totalul petrolului transportat pe mare în prima jumătate a anului 2023, iar transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) prin aceste rute în această perioadă au constituit aproximativ 8% din GNL-ul global. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9766
USD
Azi 4.7742
Diferența 0.0425
Zi precendentă 4.7317
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.7742 RON
GBP flag1 GBP = 5.9774 RON
CHF flag1 CHF = 5.3721 RON
AUD flag1 AUD = 3.1018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.4124 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0309 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4306 RON
XAU flag1 XAU = 415.3204 RON
Monede Crypto
1 BTC = 471348.08RON
1 ETH = 15931.27RON
1 LTC = 480.91RON
1 XRP = 7.51RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17134.54-0.97%
BET-BK3177.98-1.36%
BET-EF923.66-0.61%
BET-FI60622.56-0.07%
BET-NG1213.18-0.53%
BET-TR37787.26-0.98%
BET-TRN36728.98-0.98%
BET-XT1471.96-0.91%
BET-XT-TR3191.04-0.91%
BET-XT-TRN3108.26-0.91%
BETAeRO910.86-1.18%
BETPlus2535.89-0.95%
RTL38053.05-0.66%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel