Jens Stoltenberg dorește o creștere masivă a dimensiunii forței de reacție rapidă a NATO.

Actuala forță de reacție a NATO are în jur de 40.000 de oameni și, teoretic, personalul militar este gata să fie desfășurat în 15 zile. NATO afirmă că noua forță de reacție va oferi un grup mult mai mare de forțe cu grad ridicat de pregătire pe uscat, pe mare și în aer.

Din nou, în teorie, o parte din cei 300.000 vor putea fi desfășurați în câteva zile, iar alții pe o perioadă mai lungă. Un oficial a declarat că vor exista "diferite niveluri de pregătire".

NATO a desfășurat pentru prima dată grupuri de luptă de aproximativ 1.000 de soldați în fiecare dintre statele baltice ca răspuns la invazia Rusiei în Crimeea în 2014. Odată cu invazia Ucrainei, NATO a trimis deja alte câteva sute și este pregătită să extindă aceste forțe.

Dar este acest lucru suficient pentru a satisface acele state care doreau să vadă o creștere considerabilă a forțelor NATO în propriile lor țări? Menținerea trupelor la un nivel ridicat de pregătire în propriile lor țări este în mod clar un compromis - și opțiunea mai puțin costisitoare.

Poziția Marii Britanii

Citind printre rândurile discursului de astăzi al șefului armatei britanice, generalul Sir Patrick Sanders (care spune că Marea Britanie se confruntă cu "momentul 1937"), acesta solicită o revizuire completă și radicală a strategiei NATO de apărare a țărilor baltice.

Această strategie actuală presupune staționarea unor contingente multinaționale relativ mici de trupe și echipamente în cele patru țări NATO de la granița cu Rusia care se tem de o viitoare invazie.

Denumite "Prezența înaintată consolidată", aceste contingente se află în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia și au fost recent întărite după invadarea Ucrainei.

Dar în cercurile NATO există o acceptare a faptului că, în cazul unui război și al unei invazii rusești la scară largă, aceste trupe ar fi incapabile să rețină un avans. Forțele suplimentare ale NATO ar trebui să fie trimise de urgență pe frontul de luptă, ceea ce ar putea dura câteva zile, și ar încerca apoi să recucerească teritoriul deja cucerit de Rusia.

Nu este surprinzător faptul că statele baltice nu sunt deloc mulțumite de această idee și au cerut NATO să își sporească radical prezența acolo acum, și nu când este deja prea târziu. Generalul Sanders pare să fie de acord.

"Trebuie să împiedicăm Rusia să acapareze teritorii mai degrabă decât să ne așteptăm să răspundem la o acaparare de terenuri cu o contraofensivă întârziată", spune el.

Cuvinte care vor fi primite cu căldură la Tallinn. Întrebarea este însă dacă are NATO de fapt forța și banii necesari pentru a amplasa și mai multe forțe atât de departe de casă.

Citește și: Jens Stoltenberg: Efectivele NATO vor ajunge la 300.000 de militari în Europa

Liderii NATO vor decide miercuri, în cadrul summitului de la Madrid, să transforme Forţa de Răspuns şi să ridice la peste 300.000 de militari efectivul trupelor cu nivel ridicat de reacţie pentru a face faţă ameninţării reprezentate de Rusia, a anunţat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, citat de AFP şi Reuters.

"Cred că aliaţii vor spune cu claritate la Madrid că ei consideră Rusia ameninţarea cea mai importantă şi mai directă pentru securitatea noastră", a declarat Jens Stoltenberg în cadrul unei prezentări a mizelor summitului.

"Acest summit va fi un moment de cotitură şi mai multe decizii importante vor fi luate", a afirmat el.

"Vom întări grupurile noastre de luptă în partea estică a Alianţei, până la nivel de brigadă", a precizat el.

Opt grupuri tactice sau de luptă au fost create în cadrul NATO. Ele se află în Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria. Ele vor fi consolidate cu unităţi "desemnate anterior" în alte ţări ale Alianţei chemate să intervină în statele în cauză şi unde armamente grele vor fi prepoziţionate, a explicat el.

Alianţa îşi va "transforma Forţa de Răspuns" şi va spori efectivele acestei forţe de reacţie rapidă, de la 40.000 de militari în prezent, "la peste" 300.000 de militari, a adăugat el.

"Ansamblul acestor măsuri reprezintă cea mai mare remaniere a apărării noastre colective şi a prezenţei noastre de la Războiul Rece. Şi pentru a face acest lucru va trebui să investim mai mult", a avertizat el.

Aliaţii s-au angajat să dedice să consacre 2% din PIB cheltuielilor lor de apărare din 2024, dar numai nouă state din 30 au atins acest obiectiv în 2021 - Grecia, SUA, Polonia, Lituania, Estonia, Regatul Unit, Letonia, Croaţia şi Slovacia.

Franţa este la nivelul de 1,90%, Italia la 1,54%, Germania la 1,44%, iar Spania, ţara organizatoare a summitului, este pe penultimul loc al clasamentului, cu 1,01% din PIB, în faţa Luxemburgului (0,58%), potrivit datelor publicate luni de NATO.

"Pentru a răspunde acestei ameninţări, obiectivul de 2% devine minimum, nu mai este un plafon", a anunţat Jens Stoltenberg.

"Nouăsprezece aliaţi au planuri clare pentru a atinge acest obiectiv până în 2024 şi alte cinci şi-au luat angajamente concrete", a subliniat el. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.