Un nou ordin dă liber la împușcat căprioare: 34.095 exemplare vor fi recoltate în sezonul 2025-2026

Ministerul Mediului a publicat în Monitorul Oficial ordinul privind cotele de recoltă pentru căprior (Capreolus capreolus) în sezonul de vânătoare 1 mai 2025 – 30 aprilie 2026. Potrivit documentului oficial, nu mai puțin de 34.095 de exemplare vor putea fi împușcate în următorul an, o cifră care ridică serioase semne de întrebare privind modul în care statul român își gestionează fauna sălbatică.

Deși ordinul invocă principii precum conservarea biodiversității și păstrarea echilibrului ecologic, amploarea cotei aprobate sugerează mai degrabă o capitulare în fața intereselor vânătorești, decât o politică autentică de protejare a naturii.

Cifrele vorbesc de la sine: peste 34.000 de căprioare sacrificate în numele echilibrului ecologic

Prin acest ordin, Ministerul Mediului reglementează recoltarea atât a masculilor și femelelor adulte, cât și a exemplarelor tinere, sub un an. Se susține că vânătoarea este necesară pentru menținerea echilibrului în ecosisteme, însă dimensiunea cotei aprobate contrazice flagrant ideea unei intervenții moderate și justificate.

Este greu de crezut că eliminarea a peste 34.000 de căprioare nu va afecta populațiile locale și nu va dezechilibra habitatul. Mai grav este că astfel de decizii sunt luate anual, fără un dialog real cu organizațiile de protecție a mediului sau cu specialiști independenți.

Statul, între nepăsare și interese: căprioarele, victimele unui sistem incapabil să protejeze fauna

Această situație nu este un caz izolat. România asistă de ani buni la o gestionare lamentabilă a faunei sălbatice. Problemele legate de urși sunt doar un alt exemplu emblematic: în loc să adopte politici coerente de coexistență și protecție, autoritățile au preferat mereu soluțiile facile – împușcare, relocare fără strategii clare și ignorarea cauzelor reale ale conflictelor om-animal.

Situația urșilor brun din Carpați, care a ajuns un scandal internațional, ar fi trebuit să fie un semnal de alarmă major pentru autorități. În schimb, s-a perpetuat același model de acțiune pompieristică, fără viziune pe termen lung, iar aceeași rețetă se aplică acum și în cazul căprioarelor.

Evaluări de formă și controale simbolice: cine verifică ce se întâmplă pe teren?

Deși ordinul prevede constituirea unor comisii de evaluare a trofeelor și controle trimestriale din partea Gărzii Forestiere Naționale, realitatea din teren arată că asemenea măsuri sunt de multe ori pur formale. Controalele sunt sporadice, reacțiile la sesizări întârzie, iar sancțiunile aplicate sunt rare și insuficiente pentru a descuraja abaterile.

În același timp, presiunea economică asupra fondurilor cinegetice rămâne uriașă. Cotele mari aduc venituri din taxe și autorizații, iar trofeele bine cotate sunt încă o sursă de prestigiu și profit pentru vânători. În aceste condiții, protecția reală a faunei sălbatice rămâne doar un slogan gol.

Concluzie: sacrificarea căprioarelor, o altă rană adâncă pentru biodiversitatea României

Prin aprobarea acestei cote colosale de vânătoare, statul român își reconfirmă incapacitatea de a gestiona responsabil și sustenabil patrimoniul său natural. Căprioarele devin doar ultima victimă a unui sistem care prioritizează interesul imediat în detrimentul conservării autentice.

Dacă trendul continuă, România riscă să repete greșelile făcute deja cu urșii: populații sălbatice decimate, dezechilibre majore în ecosisteme și o imagine internațională tot mai pătată în materie de protecția mediului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.