"Realitatea unui sistem penitenciar românesc învechit din punct de vedere al infrastructurii, sistem care nu îşi poate realiza rolul de custodiere şi reintegrare socială în acord cu standardele privind drepturile omului, precum şi hotărârea-pilot în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României (...), pronunţată de CEDO la data de 25 aprilie 2017, hotărâre care priveşte condiţiile de detenţie din închisorile şi centrele de reţinere şi arest preventiv din România, au generat necesitatea luării unor măsuri la nivel naţional pentru remedierea acestei situaţii. Potrivit Deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere, astfel:

1. măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie, respectiv

2. măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv şi a recursului compensatoriu specific.

În executarea hotărârii CEDO menţionate, Guvernul României a aprobat o serie de memorandumuri prin care se instituie măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării în penitenciare. Printre măsurile mai sus menţionate se numără şi obiectivele Proiectului privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România pentru a cărui sprijinire s-a contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei împrumutul în valoare de 177 de milioane de euro", se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege pentru aprobarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (Proiectul privind Modernizarea infrastructurii judiciare în România), semnat la Bucureşti la 13 august 2019 şi la Paris la 2 septembrie 2019.

Protest al angajaţilor din penitenciarele Aiud şi Rahova

Conform sursei citate, proiectul are în vedere realizarea a patru unităţi distincte din cadrul sistemului penitenciar român, având drept beneficiu generic principal crearea a 1.900 de noi locuri de cazare pentru variate categorii de deţinuţi, conforme cu standardele europene privind penitenciarele, precum şi recuperarea capacităţii de muncă prin servicii medicale şi baze de tratament de specialitate, respectiv formarea profesională iniţială şi continuă a personalului din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Proiectul include următoarele patru sub-proiecte: construirea unui penitenciar având 1.000 de locuri de detenţie, în localitatea Berceni, judeţul Prahova, construirea unui penitenciar având 900 locuri de detenţie în localitatea Unguriu, judeţul Buzău, construirea unei facilităţi de pregătire a personalului din penitenciare în localitatea Pantelimon, judeţul Ilfov, şi construirea unui centru pentru recuperarea capacităţii de muncă a ofiţerilor din penitenciare în localitatea Rodbav, judeţul Braşov.

"Proiectul are un impact direct asupra îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale deţinuţilor prin reducerea supra-aglomerării şi asigurarea respectării celor mai bune practice internaţionale cu privire la infrastructură şi regim. Proiectul va asigura de asemenea pregătire profesională şi facilităţi de recuperare pentru personalul penitenciarelor care vor contribui la creşterea nivelului profesional al personalului, şi la reducerea absenteismului cauzat de boli profesionale. Proiectul abordează deficienţele privind condiţiile de detenţie din România şi promovează conformarea cu regulile europene pentru penitenciare", se menţionează în document.

Costul total net al proiectului este de 221,5 milioane de euro, din care suma de 177 de milioane de euro (reprezentând circa 80% din costul total net) va fi acoperită prin împrumutul contractat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar diferenţa, respectiv echivalentul a 44,5 milioane de euro, reprezintă contribuţia părţii române.

"Contribuţia României se va majora cu valoarea taxelor şi impozitelor aferente proiectului, datorate pe teritoriul României, conform legislaţiei române în vigoare", se spune în expunerea de motive.

Ministerul Justiţiei va implementa proiectul prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în calitate de Agenţie de implementare a proiectului, căreia i se va delega întreaga autoritate şi responsabilitate în utilizarea cu maximă eficienţă a tuturor surselor proiectului şi în realizarea obiectivelor acestuia. În acest sens Administraţia Naţională a Penitenciarelor înfiinţează o Unitate de implementare a proiectului care trebuie să funcţioneze corespunzător pe întreaga durată de implementare a proiectului.

Proiectul este estimat a se implementa pe o perioadă de circa 6 ani, iar data limită de tragere a sumelor împrumutului este 31 mai 2025, ceea ce va permite distribuirea corespunzătoare a costului proiectului pe perioada de implementare, prin încadrarea cheltuielilor aferente acestuia în creditele bugetare şi de angajament aprobate în acest scop prin legea bugetului de stat pentru fiecare an de implementare în parte, în bugetul Ministerului Justiţiei.

"Iniţierea actului normativ este rezultatul încheierii unei acord de împrumut, semnat cu o instituţie financiară internaţională, actul normativ aprobând acordul de împrumut, potrivit prevederilor legislaţiei române în vigoare. Au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 52/2003, republicată, privind transparenţa decizională în administraţia publică. Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezentul act normativ se asigură de Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de împrumutat, şi de Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în calitate de agenţie de implementare a proiectului", se mai precizează în document.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.