"Propunerea legislativă urmăreşte corelarea legislaţiei în vigoare cu realităţile cu care se confruntă mediul de afaceri şi totodata o reaşezare a sistemului de impozitare pe baze principial corecte, în speţă urmărind crearea cadrului legislativ pentru uşurarea de taxe şi impozite a contribuabilului.

Bugetul de stat este un instrument de executare a unor obiective social-economice, a unor acţiuni de interes general sau regional, iar realizarea lor se poate face dacă există un permanent flux de numerar între mediul de afaceri şi bugetul de stat. Prezenta propunere legislativă îşi propune să aşeze pe baze corecte relaţiile comerciale desfăşurate între furnizorii de bunuri şi servicii şi bugetui de stat. În relaţia comercială B2G (business to government) care presupune achiziţiile publice de bunuri şi servicii, taxa pe valoare adăugată să fie colectată şi platită către bugetul de stat la momentul în care statul îşi onorează obligaţia de plată către furnizor", se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Relaţia corectă între stat şi companii, esenţială pentru funcţionarea economiei

"Din practică, s-a observat că statul, în marea majoritate a cazurilor, nu îşi îndeplineşte la termenul stabilit prin contract obligaţiile de plată a bunurilor şi serviciilor primite, astfel este necesar şi echitabil ca statul să nu colecteze TVA de la contribuabili înainte ca acesta să plătească contravaloarea bunurilor şi serviciilor primite. StatutuI este pionul central în dezvoltarea economiei, iar acesta ar trebui să fie un exemplu de jucător corect pe piaţă, iar nu un element care perturbă fluxurile comerciale.

Prin aplicarea prezentei măsuri legislative se va corecta atitudinea statului faţă de furnizorii săi, iar nevoia permanentă de finanţare a bugetului de stat va stimula decidenţii la respectarea întru totuI a termenelor de plată stabilite. Este bine ştiut că întârzierile la plata facturilor, indiferent dacă vorbim de domeniul construcţiilor, cel medical sau de orice alt domeniu duce implicit la generarea de noi costuri din partea furnizorilor. Prin generarea de cheltuieli suplimentare (cheltuieli cu dobânzile la bănci, penalităţile contractuale), statul pierde indirect prin erodarea profiturilor brute ale societăţilor, rezultând astfel un impozit pe profit mai mic, respectiv încasări mai mici la bugetul de stat.

Într-un mediu concurenţial corect nu ar exista sincope privind plăţile, dar statul la momentul acesta este factorul generator de nesiguranţă al mediului de afaceri deoarece afectează în amonte tot lanţul de aprovizionare al companiilor care oferă bunuri şi servicii statului.

Nu toate companiile au acces la finanţare ieftină (cazul companiilor multinaţionale) astfel încât să susţină financiar statul până când acesta efectuează plăţile aferente bunurilor şi serviciiior achiziţionate.

Mai mult decât atât, din partea organelor fiscale ale statului nu există o clemenţă în ceea ce priveşte datoriile acumulate în urma relaţiilor comerciale desfăşurate cu statul, existând de nenumarate ori cazuri în care au existat popriri pe conturile companiilor sau, mai grav, executări silite ale bunurilor acestora, deşi ele aveau de încasat bani de la stat pe lucrările efectuate", explică iniţiatorii propunerii legislative.

***

"Solicităm adoptarea în procedură de urgenţă a acestei iniţiative legislative deoarece starea de fapt cuantificabilă a situaţiei extraordinare este determinată de faptul că neimplementarea în regim de urgenţă a propunerilor pentru modificarea/completarea prevederilor legislative aplicabile din Legea nr. 227/2015, stare generată în principal de perioadele mari în care sunt achitate de către stat serviciile contractate şi prestate de operatorii economici poate conduce la începerea procedurii insolvenţei sau a falimentului în cazul operatorilor economiei care din acest motiv se confruntă cu dificultăţi financiare.

Întrucât aplicarea măsurilor preconizate prin această propunere legislativa are implicatii asupra bugetului de stat, prin adresa de înaintare s-a solicitat Guvernului, în temeiul art. Il l alin. (1) din Constituţia României, republicată, să comunice punctul de vedere asupra prezentei şi informaţii privind implicaţiile bugetare generate de aceasta", transmit iniţiatorii.

Proiectul poate fi studiat aici. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.