Este adevărat că, față de forma inițială a documentului, pe parcursul procesului legislativ, documentul a suferit o serie de modificări. Spre exemplu, dacă, la început, se propusese decontarea cheltuielilor de către casele de pensii, la deputați s-a decis eliminarea acestei facilități pentru că ar presupune costuri prea mari și ar fi nevoie de mai mulți angajați ai statului care să se ocupe de chestiune.

”În cazul pensionarilor, această sumă este o povară cu atât mai mult cu cât nu este vina lor că întreprinderea a dat faliment și că detaliile despre salariul lor/grupe/sporuri nu au fost trecute în carnetul de muncă. O soluție ar fi fost digitalizarea documentelor de muncă - întregistrarea informațiilor necesare într-o bază de date pe care să o poată accesa direct casele de pensii. La un calcul concret însă, introducerea dateolor din anii trecuți ar dura peste 10 ani de zile și ar fi fost nevoi de personal suplimentar la nivelul operatorilor economici. (....) De aceea am propus varianta decontării adeverințelor de către stat”, explicau inițiatorii propunerii legislative în Expunerea de motive. 

Limitarea tarifelor

Oricum, proiectul de act normativ, care mai trebuie aprobat de președintele țării pentru a intra în vigoare, prevede, printre altele, o limitare a tarifelor percepute de firmele autorizate să presteze servicii de arhivare. Fără a indica propriu-zis niște limite, deputații stabilesc că aceste tarife maximale vor fi indicate, anual, de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cu alte cuvinte, în locul unor tarife aleatorii, uneori excesiv de ridicate, percepute de firmele de arhivare, ar urma să fie aplicate limite tarifare stabilite legal. Se propusese inițial ca tarifele să fie scutite de TVA, însă deputații nu au fost de acord nici cu această sugestie.

Actualii și foștii salariați reclamă, de foarte multe ori, costuri uriașe ale serviciilor de arhivare private și faptul că, pentru a-și reconstitui vechimea pentru stabilirea cât mai corectă a pensiei, sunt nevoiți să scoată și mii de lei din buzunar. Tocmai de aceea, propunerea prevedea inițial că, o singură dată pe an, casele de pensii vor deconta cetățenilor cheltuielile făcute cu aceste servicii arhivistice. Dar nici această chestiune nu a fost pe placul deputaților, motivul invocat fiind, normal, costurile prea ridicate. 

Mai mult, deputații au eliminat și prevederea care ar fi plasat în sarcina Arhivelor Naționale costurile implicate de predarea documentelor în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind stagiile de cotizare la pensiile publice.

Potrivit Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, în cazul falimentului unei societăți, „documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurările sociale ale cetățenilor, se predau, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice”. Aceeași lege prevede că documentele cu valoare practică, „în baza cărora se eliberează copii, certificate și extrase privind drepturile cetățenilor referitoare la stagiile de cotizare în sistemul unitar de pensii publice, aflate la casele teritoriale de pensii, se predau cu prioritate, pe bază de contract, operatorilor economici autorizați în prestarea de servicii arhivistice, la cererea acestora”.

Un termen calendaristic

Prin propunerea legislativă despre care vorbim se dorește obligarea celor care predau aceste documente spre arhivare să menționeze toate denumirile pe care le-au avut în toată perioada de la înființare și până la desființare sau radierea din registrul comerțului.

De asemenea, potrivit documentului, cei care dețin documentele (creatorii sau deținătorii lor, inclusiv succesorii în drepturi ai acestora) vor fi obligați să elibereze, la cererea celor interesați, certificate, adeverințe, copii ori extrase de pe acele documente, în cel mult 60 de zile calendaristice. De subliniat că, în prezent, legislația nu prevede un termen maxim. 

Aceeași propunere legislativă mai prevede și modificarea în Codul muncii a unei prevederi care a fost introdusă chiar anul trecut, prin care firmele vor fi obligate, în cazul insolvenţei, falimentului sau lichidării să emită în cel mult 60 de zile calendaristice adeverințele de activitate salariaților și să facă închiderea carnetelor de muncă, riscând altfel o amendă între 300 și 1.000 de lei, precizează Avocatnet.

Citește și Pensii calculate greșit. Cum pot fi recuperați banii

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.