EXCLUSIV SRI explică de ce acordul cu Digi pentru OCCULT-AI a fost atribuit fără anunț de participare

Serviciul Român de Informații a confirmat oficial că a încheiat, la 30 mai 2026, un acord-cadru cu Digi România S.A. pentru proiectul OCCULT-AI for defensive and proactive cyber capabilities, finanțat prin Instrumentul european SAFE. Proiectul vizează dezvoltarea unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor locale de tip Large Language Model - LLM - specializate în securitate cibernetică, precum și realizarea unui laborator de testare pentru astfel de modele.

Răspunsul transmis de SRI, la solicitarea DCBusiness, clarifică mai multe elemente esențiale ale proiectului, inclusiv data semnării acordului, durata acestuia, cadrul legal al procedurii și scopul declarat al investiției. Acordul-cadru are o durată de 48 de luni, iar valoarea comunicată public reprezintă valoarea maximă a acestuia, nu neapărat suma care va fi cheltuită integral de la început.

Citește și: Contractul DIGI - SRI de 196 milioane euro, raportat de o companie cu sediul în Amsterdam

Ce spune SRI despre acordul-cadru cu Digi România

Potrivit SRI, între Serviciul Român de Informații și Digi România S.A. a fost încheiat, în data de 30 mai 2026, un acord-cadru de servicii care are ca obiect „dezvoltarea unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor locale de tip Large Language Model (LLM) specializate în domeniul securității cibernetice, precum și realizarea unui laborator de testare pentru astfel de modele”.

Proiectul poartă denumirea OCCULT-AI for defensive and proactive cyber capabilities și este vizat pentru finanțare prin Instrumentul SAFE - Acțiunea pentru securitatea Europei - mecanism european destinat consolidării industriei europene de apărare.

SRI precizează că acordul-cadru stabilește condițiile generale pentru prestarea serviciilor necesare implementării proiectului, iar activitățile specifice urmează să fie realizate etapizat pe durata celor 48 de luni.

„Valoarea comunicată public reprezintă valoarea maximă a acordului-cadru, implementarea proiectului realizându-se în conformitate cu prevederile contractuale și cu obiectivele asumate în cadrul Instrumentului SAFE”, transmite Serviciul Român de Informații.

Precizarea este importantă, deoarece un acord-cadru nu înseamnă automat cheltuirea integrală imediată a sumei maxime, ci stabilește plafonul și condițiile generale în baza cărora pot fi atribuite ulterior servicii sau contracte subsecvente.

Procedură negociată fără anunț de participare

Un alt element relevant confirmat de SRI este procedura folosită pentru atribuirea acordului-cadru. Instituția arată că a fost utilizată negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza legislației aplicabile contractelor din domeniul apărării și securității.

SRI invocă, în răspunsul transmis, Directiva 2009/81/CE, OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, OUG nr. 62/2025 privind punerea în aplicare a Regulamentului SAFE, precum și Regulamentul (UE) 2025/1106 al Consiliului.

Potrivit instituției, procedura s-a derulat în baza art. 28 alin. (1) lit. c) din Directiva 2009/81/CE, cu aplicarea prevederilor din OUG 114/2011, OUG 62/2025 și Regulamentul SAFE.

Înainte de inițierea procedurilor, SRI afirmă că a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului României, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (2) din OUG nr. 114/2011.

Citește și: EXCLUSIV DIGI România confirmă acordul cu SRI pentru proiectul AI de 196 milioane euro. Ce va rămâne în proprietatea statului

Parlamentul a aprobat demararea procedurilor pe 13 mai 2026

Serviciul precizează că, în data de 13 mai 2026, în cadrul ședinței comune a Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat, a fost aprobată demararea procedurilor de achiziție aferente proiectului vizat pentru finanțare prin SAFE.

Implementarea proiectului se află în coordonarea Serviciului Român de Informații.

Acest detaliu arată că proiectul a parcurs o etapă de validare parlamentară înainte de semnarea acordului-cadru cu Digi România S.A., semnare care a avut loc la 30 mai 2026.

Nu este vorba, strict, despre „un LLM făcut de Digi”

Răspunsul SRI este important și pentru că nuanțează obiectul proiectului. Din formularea oficială nu rezultă că Digi România ar urma pur și simplu să dezvolte un model LLM propriu al statului român, ci că acordul vizează o platformă pentru evaluarea modelelor locale de tip LLM specializate în securitate cibernetică și un laborator de testare pentru astfel de modele.

Diferența este relevantă. Un model LLM este tehnologia de inteligență artificială generativă care poate procesa și genera limbaj natural, cod, explicații sau răspunsuri complexe. În domeniul securității cibernetice, astfel de modele pot fi folosite pentru analiză de cod, identificarea unor tipare de atac, interpretarea alertelor de securitate, corelarea unor volume mari de date sau sprijinirea echipelor tehnice în investigarea incidentelor.

În cazul OCCULT-AI, SRI vorbește despre infrastructură de evaluare, testare și validare a unor modele specializate în securitate cibernetică. Cu alte cuvinte, proiectul pare să vizeze crearea unui cadru tehnic prin care astfel de modele să poată fi analizate, verificate și validate înainte de utilizare în contexte sensibile.

Ce capabilități urmărește proiectul OCCULT-AI

Potrivit SRI, proiectul are ca obiectiv dezvoltarea unor capabilități avansate în domeniul securității cibernetice și al inteligenței artificiale.

Instituția arată că proiectul urmărește „crearea unei infrastructuri destinate evaluării, testării și validării modelelor de inteligență artificială specializate în securitate cibernetică”.

SRI mai spune că proiectul contribuie la consolidarea rezilienței cibernetice și la dezvoltarea capabilităților tehnologice naționale în domenii considerate de interes strategic.

Într-un context în care atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate, iar infrastructurile publice și private depind masiv de sisteme digitale, dezvoltarea unor instrumente de evaluare și testare pentru modele AI folosite în securitate cibernetică poate deveni o miză importantă pentru stat.

Proiect cu utilizare duală: apărare, dar și aplicații civile

Un alt punct important din răspunsul SRI este caracterul dual al proiectului. Instituția precizează că tehnologiile și capabilitățile dezvoltate pot fi utilizate atât în scopuri de securitate și apărare, cât și pentru aplicații civile.

Concret, SRI arată că soluțiile dezvoltate pot fi folosite pentru protejarea infrastructurilor și sistemelor informatice cu relevanță pentru securitatea națională, dar și pentru creșterea nivelului de securitate cibernetică a serviciilor publice digitale, a infrastructurilor critice și a altor sisteme informatice utilizate de cetățeni și de mediul economic.

Această componentă este relevantă pentru publicul larg, deoarece proiectul nu este prezentat doar ca o investiție în zona strict militară sau de informații, ci și ca o infrastructură care ar putea avea efecte asupra securității serviciilor digitale folosite de administrație, companii și cetățeni.

Serviciile publice digitale, infrastructurile critice, platformele informatice ale instituțiilor și sistemele care gestionează date sensibile sunt tot mai expuse unor riscuri cibernetice. În acest context, proiectele care combină inteligența artificială și securitatea cibernetică devin parte a infrastructurii strategice a statului.

SAFE, cadrul european pentru investiții în securitate și apărare

Proiectul OCCULT-AI este legat de Instrumentul SAFE, mecanism european destinat consolidării industriei europene de apărare. În România, punerea în aplicare a acestui instrument este reglementată prin OUG nr. 62/2025, invocată de SRI în răspunsul transmis.

SRI precizează că proiectele finanțate prin Instrumentul SAFE sunt implementate de instituțiile prevăzute de actul normativ, în funcție de competențele, atribuțiile și necesitățile operaționale ale acestora.

În cazul OCCULT-AI, implementarea se află în coordonarea Serviciului Român de Informații.

Prin includerea proiectului într-un mecanism european de securitate și apărare, statul român mizează pe dezvoltarea unor capabilități tehnologice într-un domeniu în care competiția globală este tot mai intensă: inteligența artificială aplicată în securitate cibernetică.

Întrebările care rămân deschise

Răspunsul SRI confirmă existența acordului-cadru, cadrul legal, durata, obiectul general și caracterul dual al proiectului. Totuși, o serie de întrebări rămân importante pentru înțelegerea completă a acestui proiect.

Printre acestea se află criteriile tehnice care au stat la baza selectării Digi România S.A., experiența demonstrată de companie în zona modelelor LLM și a securității cibernetice, eventuala existență a unor subcontractori sau parteneri tehnologici, precum și regimul drepturilor de proprietate intelectuală asupra platformei, laboratorului, metodologiilor și capabilităților dezvoltate.

De asemenea, rămâne de clarificat ce înseamnă exact, în cadrul proiectului, „modele locale de tip Large Language Model”: dacă este vorba despre modele dezvoltate în România, modele operate local, modele antrenate pe infrastructură națională sau alte categorii tehnice.

O altă întrebare importantă privește valoarea concretă a etapelor de implementare. SRI precizează că suma comunicată public este valoarea maximă a acordului-cadru, însă nu detaliază, în acest răspuns, dacă a fost semnat deja un contract subsecvent și care este valoarea acestuia.

Proiectul OCCULT-AI intră astfel în categoria investițiilor strategice care pot schimba modul în care statul român își construiește capabilitățile digitale de apărare. Confirmarea oficială a acordului cu Digi România marchează începutul unei implementări de patru ani, dar și deschiderea unei discuții mai ample despre rolul inteligenței artificiale în securitatea cibernetică, despre controlul tehnologic și despre modul în care sunt cheltuite fondurile europene destinate apărării.