Politicienii de la Bruxelles lucrează pentru a finaliza o legislație care ar permite statelor membre să interzică complet gazul rusesc importat prin conducte și, de asemenea, GNL-ul, la aproape doi ani de când Vladimir Putin a declanșat invadarea Ucrainei, ceea a determinat blocul să înceapă să se detaseze de hidrocarburile rusești, notează Financial Times.
Unii comercianți, analiști și oficiali ai UE cred că legislația ar putea permite o reducere graduală către zero, de la aproape jumătate din aprovizionarea UE înainte de război, fără impacte majore asupra pieței europene a gazului.
Arma Kremlinului folosită în perioada premergătoare și în lunile de după invazia din februarie 2022 a determinat capitalele UE să caute alternative. Creșterea cererii de GNL a blocului a fost acoperită în principal de SUA, dar a dus, în mod ironic, și la o creștere a importurilor de gaze livrate din Rusia, care rămâne una dintre marile țări producătoare.
Gazele naturale lichefiate rusești și ceea ce a mai rămas din gazele rusești livrate prin conducte au reprezentat doar 13% din totalul aprovizionării blocului anul trecut, față de 40% în 2021, conform S&P Global Commodity Insights.
Importurile UE de GNL din Rusia au fost de 20,5 miliarde metri cubi de gaze naturale în 2022, o creștere cu 30% față de 2021. Anul trecut, acestea au înregistrat o scădere marginală la 19,8 miliarde metri cubi, conform datelor London Stock Exchange Group.
Kadri Simson, comisarul UE pentru energie, a declarat în luna trecută că noile reguli care permit statelor membre să interzică rezervarea de capacitate în conductele de gaz și terminalele de GNL ale blocului reprezintă "o modalitate proporționată și țintită" pentru țările UE de a reduce aprovizionarea cu gaz rusesc.
Regulile ar trebui să ofere o bază pentru companiile UE să anuleze contractele cu furnizorii ruși de gaze fără a plăti compensații substanțiale, au afirmat oficiali ai UE.
Analiștii apreciază că acum este un moment propice, cu potențial semnificativ ca UE să se elibereze de gazele de la ruși. Țările din bloc au luat măsuri precum adăugarea energiilor regenerabile pentru a reduce dependența de gaz, iar în următorii doi ani va fi disponibil mai mult GNL non-rusesc la care poate apela UE.
Unde se află acum UE este în contrast puternic cu 2022, când Moscova a redus aprovizionarea prin conducte în timp ce continua invazia în Ucraina. UE a fost nevoită să caute GNL pe piața globală pentru a înlocui volumele pierdute, iar prețurile gazului de referință european au depășit 300 de euro pe megawatt-oră în vara anului 2022, la apogeul crizei energetice.
Prețurile gazului sunt acum la a zecea parte din ceea ce erau la vârful crizei, iar nivelurile de stocare sunt confortabil peste media ultimilor cinci ani.
Austria a început deja să-și diversifice aprovizionarea, grupul energetic al țării, OMV, încheind în noiembrie un acord cu producătorul american de GNL Cheniere Energy pentru a primi GNL începând din 2029.
Cu toate acestea, Ungaria nu a făcut niciun pas pentru a se elibera de importurile rusești, care tranzitează Bulgaria și Ucraina. Un acord de tranzit ruso-ucrainean pentru gazele prin conducte expiră la sfârșitul acestui an.
Analiștii au avertizat cu privire la riscurile pentru securitatea aprovizionării Europei, unul dintre acestea fiind revenirea cererii de gaze. Un factor în prețurile temperate și în gazul suficient stocat este reducerea masivă a cererii pe care blocul a înregistrat-o, cu unele fabrici oprindu-și operațiunile din cauza prețurilor ridicate.
Conform datelor S&P, cererea de gaz a UE urma să scadă cu 7% în 2023 în comparație cu un an deja slab din 2022.
Un analist al S&P Global Commodity Insights este de părere că relaxarea guvernelor din UE nu este una recomandată în ceea ce privește acest aspect dat fiindcă încă nu se știe unde se situează nivelul de echilibru al cererii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.