Zilele trecute, profesorul de economie Mircea Coșea, sublinia, pentru a nu știu câta oară, că este criză. Nu doar la noi, este foarte adevărat. Și tot specialistul spunea că românii trebuie să-și drămuiacă bine cheltuielile, pentru că, preciza Mircea Coșea, ”cetățenii acestei țări nu beneficiază, în momentul de față, de nici o protecție din partea statului român, stat care nu îi protejează, nu îi apără de criză”. 

Întrebarea este cum resimt românii această criză, având în vedere că 2023 a venit cu majorări atât la pensii, cât și la salarii, la care s-au adăugat toate programele de sprijin financiar a persoanelor vulnerabile. Aparent, românii ar fi trebuit să o ducă măcar un pic mai bine, mai ales că, pe piețele internaționale situația pare ceva mai relaxată. DCBusiness i-a întrebat pe cititori, pentru că ei sunt cei care știu care este adevăratul adevărat, singurii care resimt pe propria piele orice schimbare, fie ea de bine sau de rău. 

”Cum vă descurcați cu banii anul acesta?”, a fost întrebarea la care au răspuns 500 dintre cititorii noștri, invitați să bifeze una dintre cele patru variante oferite. 

Iar mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj, respectiv 294 de persoane au optat pentru ”Mai rău decât anul trecut”, în timp ce 80 au bifat varianta ”La fel de rău ca anul trecut”. Și doar 53 dintre repondenți au ales ”Mai bine decât anul trecut!”. 73 au înclinat balanța spre ”La fel de bine” ca anul trecut. 

Mai este nevoie de vreo concluzie? Evident că nu. Românii nu o duc bine și nu pentru că ar arunca banii pe fereastră, ci pentru că prețurile sunt care sunt, puterea de cumpărare este cea care este, pentru că totul se scumpește și, din păcate, nu se întrevede nimic bun în viitorul imediat. Mai avem de așteptat până când rata inflației va coborî mai aproape de pământ (guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că inflația va ajunge să fie exprimată într-o singură cifră în trimestrul trei al acestui an) și până când ROBOR-ul și IRCC-ul nu îi va ține pe români departe de bănci. 

Iată răspunsurile la sondajul DCBusiness:

Mai bine decat anul trecut - 53

Mai rau decat anul trecut - 294 

La fel de bine - 73

La fel de rau - 80

Ce nu vor sa spună conducătorii României. Mircea Coșea pune degetul pe rană

”Bruxelles-ul a realizat un lucru care a fost semnalat de analiza economică occidentală încă de acum câteva luni, și anume că datoria publică în ţările Uniunii Europene, dar și din SUA, începe să fie o piedică importantă în calea creşterii economice. O datorie care, în urma pandemiei de COVID şi pe fondul  războiului din Ucraina, a cunoscut un salt rapid, pe care aceste zone economice nu l-au cunoscut până acum. Sigur că datoria publică nu este binevenită, iar Uniunea Europeană încearcă să ia unele măsuri să semnaleze asupra acestui pericol, dar revin asupra unei chestiuni care mă preocupă de mult timp şi ar trebui, ca să o spunem cu mai multă tărie şi mai mult curaj. Măsurile pe care Uniunea Europeană le ia se aplică pe teritoriul acestei pieţe comune unor economii naţionale cu grad diferit de dezvoltare şi cu probleme absolut speciale. Nu poţi să aplici toate măsurile în acelaşi fel şi cu aceeaşi metodă la toate ţările. Iată că acum a apărut o chestiune care ţine doar de o anumită zonă a Uniunii Europene şi care e foarte gravă. Ultimele ştiri ale EUROSTAT, de ieri sau alaltăieri chiar, au arătat că datoria publică a ţărilor care sunt în estul Europei, care sunt în proximitatea războiului din Ucraina, a crescut într-un ritm spectaculos în ultimul an, după ce războiul din Ucraina a început şi după ce toate aceste sacrificii - și nu este un cuvânt exagerat - pe care aceste ţări - România, Polonia, ţările baltice, chiar până la Ungaria, Bulgaria -, le-au făcut. (...)

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.