Prezent la dezbaterea organizată de DC News Media Group, Laurențiu Neculaescu, președintele Asociației Fondului pentru Mediu, a vorbit despre programele derulate de AFM pe acest segment al colectării, reciclării deșeurilor. 

”Aș vrea să vă spun două lucruri. În primul rând, AFM-ul a început să fie, în ultimul timp, tot mai prezent în acest domeniu, prin două segmente. Primul este cel referitor la importurile de deșeuri din România, unde începând cu 1 iulie 2022, Administrația Fondului pentru Mediu a instituit programul ROAFM, acea platformă prin care orice deșeu care se importă în România cu 24 de ore înainte ca el să ajungă la granițele României. 

De asemenea, a fost redus numărul punctelor de frontieră prin care aceste deșeuri vor intra în România. Astfel, din cele peste 100 de puncte de trecere a frontierei, doar prin 19 astfel de puncte se pot introduce deșeuri. În momentul în care camioanele ajung în vamă, ele sunt verificate fiecare în parte de către comisarii Gărzii de mediu, sunt sigilate și au la dispoziție 48 de ore să ajungă la destinație, iar cel care le primește - fie că este colector, fie că este reciclator - va trebui să declare și să confirme faptul că au primit deșeurile respective. Încercăm, astfel, să asigurăm o trasabilitate și pe partea de importuri de deșeuri.  

Trasabilitatea pe partea de deșeuri din piața internă o știți, o gestionăm prin sistemul SIATD, aplicație prin care este asigurată trasabilitatea deșeurilor de la poluator până la reciclator. Este un program în care avem peste 1600 de agenți economici înrolați. De asemenea, este un program simplu de utilizat, pus la dispoziție tot cu titlu gratuit de către Asociația Fondului pentru Mediu. Și cred că, la ora aceasta, avem peste 250.000 de tranzacții monitorizate în sistemul SIATD.

Dacă vorbim de zona de conștientizare, doresc să vă amintesc faptul că Asociația Fondului pentru Mediu chiar în luna aprilie a acestui an a închis o axă de finanțare destinată ONG-urilor, în parteneriat cu școli sau cu unități administrativ teritoriale, prin care am pus la dispoziție peste 150 de milioane de milioane de lei din fondul AFM tocmai pentru această conștientizare de mediu. Totul pleacă de la educație și ar trebui ca măcar generația care vine după noi, dacă nu noi care avem o vârstă să conștientizeze ce înseamnă să trăiască într-un mediu curat. Deci facem pași și în acest sens, finanțăm astfel de proiecte.

Anul acesta va fi pentru prima dată când AFM va finanța un amplu program pentru capacități noi de reciclare pe teritoriul României. Este vorba despre fabricile de reciclare, cu o finanțare din PNRR, unde avem în jur de 86 de milioane de euro. Este o axă de finanțare care se adresează exclusiv mediului privat. Există o anumită categorie de operatori care pot aplica pe această axă. Este un ghid de finanțare pe care l-am elaborat împreună cu toate asociațiile din domeniu”, a declarat Laurențiu Neculaescu la conferința de marți. 

Una dintre cele mai mari probleme de mediu ale României în ultimii 33 de ani este legată de managementul deșeurilor. De la an la an problema s-a agravat, iar soluțiile tuturor factorilor responsabili au întârziat să apară în pofida repetatelor avertismente și sancțiuni aplicate de către organismele internaționale. România se confruntă cu o criză a deșeurilor, iar termeni precum sustenabilitate, colectare, reciclare și economie circulară par a exista doar pe hârtie. Care sunt soluțiile anului 2023 la criza deșeurilor?

Multe din gropile de gunoi sunt fie supraaglomerate, fie ilegale sau neconforme. Comisia Europeană a avertizat România de mai multe ori în ultimii trei ani cu procedura de infringement. Pe rol sunt și procese la Curtea Europeană de Justiție.

România este, în continuare codașa Europei, când vine vorba de reciclare și compostarea gunoiului, cu 14%, media UE fiind de 46%. Românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), în timp ce media europeană este de 24%. Țintele trasate și asumate rămân, în continuare doar pe hârtie. Care sunt motivele?

Reprezentanții companiilor care activează în domeniu arată spre legislația în continuă schimbare cu un impact major asupra întregii industrii?

România are la dispoziție 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deșeurilor, până în 2026. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat numai puțin de 58 de reforme care ar putea transforma România într-o țară curată. Vor fi realizate aceste reforme?  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.