Șoferii așteaptă pensionarea mai devreme, dar proiectul a fost respins de Senat. Ce urmează

Șoferii profesioniști de camion și autobuz ar putea beneficia de reducerea vârstei de pensionare dacă activitatea lor ar fi încadrată în condiții deosebite de muncă. Propunerea legislativă L442/2026 a fost însă respinsă de Senat pe 21 septembrie, cu 70 de voturi pentru raportul de respingere, patru împotrivă și 32 de abțineri.

Proiectul a fost trimis Camerei Deputaților, care urmează să ia decizia finală. Prin urmare, drepturile descrise în proiect nu se aplică în prezent. 

Inițiativa, depusă de deputatul Nini-Alexandru Pascalini, propune completarea Legii pensiilor astfel încât munca șoferilor profesioniști din transportul rutier de mărfuri și persoane să fie recunoscută drept activitate desfășurată în condiții deosebite, până la 1 ianuarie 2035. Încadrarea ar privi lucrătorii mobili care conduc vehicule supuse regulilor europene privind timpii de conducere sau acordului AETR și pentru care condusul reprezintă atribuția principală, exercitată efectiv, permanent ori preponderent. 

Cu cât s-ar reduce vârsta de pensionare

Potrivit Legii nr. 360/2023, un an împlinit de stagiu în condiții deosebite reduce vârsta standard de pensionare cu patru luni. Cinci ani aduc o reducere de un an și opt luni, iar opt ani, de doi ani și opt luni. Tabelul din lege ajunge la o reducere maximă de șapte ani pentru cel puțin 21 de ani de stagiu în condiții deosebite. Dreptul la pensie pentru limită de vârstă cu această reducere presupune și realizarea stagiului complet de cotizare contributiv. 

Există însă o limită decisivă în proiectul aflat acum la Camera Deputaților: noile prevederi s-ar aplica numai stagiilor realizate după intrarea legii în vigoare. În plus, încadrarea propusă pentru șoferi este prevăzută numai până la 1 ianuarie 2035. Așadar, reducerea maximă de șapte ani din tabelul general nu ar putea fi obținută doar din anii lucrați în baza acestei propuneri, în forma ei actuală. Beneficiul concret ar depinde de data intrării în vigoare a legii și de perioada lucrată efectiv până la termenul din 2035. Aceasta este o consecință a coroborării textului proiectului cu tabelul din Legea pensiilor.

Pentru perioadele lucrate înainte de intrarea în vigoare, inițiativa nu acordă automat încadrarea în condiții deosebite. Ea ar obliga Guvernul să prezinte Parlamentului, în termen de 12 luni, un raport despre posibilitatea recunoașterii acelor perioade, inclusiv cu o estimare a impactului bugetar. Ulterior, Guvernul ar putea iniția un alt proiect de act normativ. Raportul nu ar produce, prin el însuși, drepturi de pensionare pentru anii trecuți. 

Contribuția suplimentară pe care ar plăti-o angajatorul

Încadrarea în condiții deosebite ar avea și un cost pentru firmele de transport. Proiectul prevede plata contribuției de asigurări sociale corespunzătoare acestor condiții, iar cota prevăzută de Codul fiscal este de 4% datorată de angajator. La un salariu brut ipotetic de 6.000 de lei, aceasta ar însemna 240 de lei pe lună pentru un post încadrat în condiții deosebite, potrivit unui calcul pe baza cotei de 4%. Suma este un exemplu de calcul, nu o estimare a costului total al inițiativei pentru sectorul transporturilor. 

Angajatorii ar trebui, totodată, să evidențieze separat perioadele lucrate în condiții deosebite în documentele de muncă și în declarațiile fiscale. Proiectul dă Guvernului 90 de zile de la publicarea eventualei legi pentru modificarea normelor de aplicare, în timp ce legea ar intra în vigoare la 90 de zile de la publicare. 

Tahograful și foile de parcurs ar putea dovedi activitatea

Textul propune ca activitatea efectivă să poată fi dovedită prin contractul de muncă, extrasul din registrul salariaților, fișa postului, adeverința angajatorului, documentele privind contribuțiile, evidențele timpului de muncă, datele tahografice, foile de parcurs și documentele de transport. Simpla deținere a permisului sau a unui atestat profesional nu ar fi suficientă dacă persoana nu a lucrat efectiv ca șofer profesionist în condițiile cerute de proiect. 

Ar fi excluse conducerea auto ocazională ori auxiliară altor atribuții, conducerea vehiculelor exceptate de la regulile invocate în proiect și activitatea personalului administrativ, logistic sau de coordonare care nu conduce efectiv. 

De ce a respins Senatul proiectul

Comisia pentru muncă a întocmit un raport de respingere. În motivarea sa, comisia afirmă că modificarea propusă „duce la încălcarea art. 24 din Regulamentul (UE) 2021/241”, regulamentul care stabilește mecanismul european de redresare și reziliență. Este poziția comisiei, consemnată în raport; votul Senatului nu reprezintă o constatare a unei instituții europene că România a încălcat deja acel regulament. Proiectul a primit și avize negative de la comisiile senatoriale pentru transporturi și buget, precum și de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. 

Consiliul Fiscal a semnalat o altă problemă: pentru această inițiativă nu au fost îndeplinite cerințele privind documentele necesare evaluării unei propuneri care poate majora cheltuielile bugetare. Instituția a solicitat documentele prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare, între care fișa financiară și ipotezele de calcul. În lipsa lor, din documentația examinată nu rezultă o estimare fundamentată a costului bugetar al măsurii. 

După votul din Senat, Camera Deputaților poate respinge propunerea, o poate adopta sau îi poate modifica prevederile. Până la încheierea procedurii parlamentare și intrarea în vigoare a unei eventuale legi, șoferii profesioniști nu primesc, în temeiul proiectului L442/2026, nici reducerea vârstei de pensionare, nici recunoașterea retroactivă a anilor lucrați.