Guvernatorul Băncii Centrale a Suediei (Riksbank), Stefan Ingves a declarat recent că unii tineri suedezi "nu au habar" cum arată banii reali. Însă acesta este un viitor care îi îngrijorează pe Ingves şi pe alţii, guvernatorul spunând că parlamentarii ar putea fi nevoiţi să intervină înainte să fie prea târziu.

"Dacă se sting luminile, trebuie să avem suficient numerar fizic în această ţară îndepărtată, astfel încât să putem reveni la utilizarea banilor fizici dacă există o problemă serioasă", a spus Ingves. Suedia încearcă acum să abordeze problema lipsei de numerar în mijlocul unei pandemii care face din contactul cu numerarul un risc de sănătate, şi în consecinţă mai puţin popular ca niciodată. Metoda de preferată de plată în aceste zile este fără contact, pentru o siguranţă maximă a sănătăţii.

Banca suedeză Klarna AB estimează că 73% din plăţile efectuate cu cardul de către clienţii săi sunt acum fără contact, în creştere faţă de 63% înainte de pandemie. "Oamenii nu vor să atingă monede şi bancnote sau să apese butoane" iar coronavirusul "a accelerat această tendinţă", a spus Viveka Soderback, manager la Klarna.

Doar 1% din PIB

Conform celor mai recente date, Suedia are mai puţini bani în circulaţie decât oriunde în lume, aproximativ 1% din Produsul Intern Brut. Comparativ, în SUA procentul este 8% şi în zona euro este de peste 10%. Un sondaj realizat în luna iulie arată că trei sferturi din suedezii cu vârsta între 18 şi 34 de ani nu au utilizat niciodată sau foarte rar bani numerar.

Guvernatorul Ingves spune că problema lipsei numerarului ridică şi unele chestiuni "practice" cu privire la rolul unei bănci centrale. De aceea, Riksbank şi-a făcut o planificare avansată pentru a afla cum să rămână o instituţie relevantă şi cum să se asigure că cetăţenii nu se regăsesc brusc fără acces la banii reali.

Citește și Pandemie. Modelul suedez este cel corect? Ce spun cifrele

"Avem nevoie de o definiţie a mijlocului legal de plată adecvată erei digitale", a spus recent guvernatorul Ingves, adăugând că guvernul va trebui, de asemenea, să elaboreze o legislaţie care să oblige băncile şi companiile "să menţină o capacitate minimă" de gestionare a banilor lichizi.

Ultimul bastion 

În 2017, Riksbank a început să analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale iar la începutul acestui an, a lansat un proiect pilot pentru a identifica ce tip de tehnologie este necesară pentru a lansa aşa-numita coroană electronică.

Între timp, unul din ultimele bastioane ale numerarului, banii de buzunar ai copiilor, dispare şi el în Suedia. Doar 16% dintre copiii suedezi primesc alocaţii regulate sub formă de bancnote şi monede reale, arată un sondaj realizat de Sifo în iunie. În aceste condiţii, cel mai mare creditor din Suedia, Svenska Handelsbanken AB, a introdus o puşculiţă digitală pentru a ajuta copiii să-şi gestioneze banii de buzunar prin intermediul telefoanelor lor mobile. Însă următoarea generaţie de copii din Suedia ar putea să nu ştie ce este o puşculiţă tradiţională, care va deveni un obiect similar cu telefoanele cu disc

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.