De la data de 1 aprilie îşi vor înceta perioada de aplicare măsurile de plafonare a preţului energiei şi de compensare a facturilor de curent electric şi gaze naturale. Despre efectele pe care le va avea asupra românilor revenirea la situaţia de dinaintea acestor reglementări a vorbit, pentru cititorii DC Business, profesorul Mircea Coşea. 

"Sunt două variante. Ori ne putem aştepta ca în zilele următoare Guvernul - care probabil că va înţelege că trebuie să termine cu certurile şi să lucreze - va lua măsuri de revenire la piaţa reglementată în energie şi atunci la 1 aprilie ne vom găsi într-o situaţie acceptabilă - nu spun că e o situaţie favorabilă, dar acceptabilă, pentru că această decizie ar mai atenua preţul energie. Subliniez, însă, foarte clar, un lucru: preţul energiei, chiar dacă se va decide întoarcerea la piaţa reglementată, nu va mai reveni la nivelul de dinainte de liberalizare, el va fi mai mare, pentru că tendinţa generală este de creştere a preţului energiei în toată lumea, iar acest val de creştere este prezent şi la noi, iar elementele principale care duc la creşterea preţului energiei în România nu sunt legate de liberalizarea pieţei, sunt legate şi de o anumită lipsă de investiţii pe o perioadă îndelungată, pierderi în reţea, facturi mari în legătură cu cumpărarea gazului prin intermediari de la Gazprom, deci va fi mai mare ca înainte de liberalizare, dar oricum, dacă se reglementează atunci va fi o temperare a acestei creşteri fabuloase", a spus profesorul Coşea.

Risc de faliment şi şomaj

"A doua variantă ar fi ca Guvernul să nu reglementeze piaţa, să încerce să corijeze, aşa cum a făcut şi până acum, prin diferite ordonanţe de urgenţă, facturile, dacă e posibil, pentru că această posibilitate de corijare a facturilor este destul de incertă, pentru că noi nu cunoaştem amploarea fenomenului. Deocamdată numărul de facturi greşite pe care le-a înregistrat Guvernul sunt cele care vin din oraşe mari, din zone în care populaţia poate înţelege factura şi poate să se adreseze cuiva ca să arate că e greşită. Dar în mediul rural şi în oraşele foarte mici sau îndepărtate, unde populaţia - să fim sinceri - nu ştie cum să citească o factură, nu va pleca nicăieri cu trenul, cu autobuzul, în cel mai apropiat oraş mare ca să se ducă să se certe pe la vreun ghişeu. Deci o parte a facturilor greşite noi nu o vom cunoaşte. 

Citeşte şi: Facturi gaze. Engie, mesaj pentru abonaţi: Ce se întâmplă de la 1 aprilie şi cine va trebui să dea bani înapoi

Această încercare de a corija din mers câteva elemente prin noi ordonanţe de urgenţă care nu vor merge la esenţa lucrurilor va face ca din aprilie să avem nişte efecte care să fie vizibile: creşterea numărului de societăţi şi actori economici care vor intra în faliment - în principal cei legaţi de aşa numita zonă energofagă - aici nu trebuie să ne gândim la industrie, că nu prea e cazul, ci la activităţi din industria alimentară, spre exemplu panificaţia care va fi lovită, tot ceea ce înseamnă prelucrarea cărnii, a laptelui. Aici va fi un număr important de societăţi care nu vor putea să facă faţă. Şi va aparea un fenomen normal în aceste situaţii: şomajul. Statul va trebui să intre pe şomaj tehnic cu cheltuieli foarte mari", a subliniat profesorul Coşea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.