În prezent, fondurile destinate acestor situații sunt limitate și dificil de mobilizat, o problemă care, potrivit lui Mureșan, trebuie urgent remediată pentru a asigura un sprijin prompt și eficient în cazul unor noi calamități.

Fondurile UE pentru dezastre naturale, insuficiente și greu de accesat

Siegfried Mureșan a subliniat că mecanismele actuale ale UE, precum Fondul de Solidaritate și Mecanismul de Protecție Civilă, vor oferi sprijin românilor și cetățenilor din alte state membre afectate de inundații sau alte dezastre naturale. Totuși, acesta a atras atenția că în contextul schimbărilor climatice și al creșterii frecvenței dezastrelor naturale, fondurile disponibile în prezent sunt insuficiente pentru a acoperi pe deplin pagubele și nevoile imediate ale celor afectați.

„Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să reacționeze mai rapid și mai eficient în fața calamităților”, a declarat eurodeputatul. „În momentul de față, bugetul multianual stabilește un plafon maxim pentru sumele destinate situațiilor de urgență, iar acest plafon este stabilit o dată la șapte ani. Aceasta este o perioadă mult prea lungă și oferă prea puțină flexibilitate pentru a face față nevoilor actuale.”

Nevoia de mobilizare rapidă a fondurilor în caz de urgență

Una dintre principalele probleme identificate de Mureșan este procesul lent de mobilizare a fondurilor. Deși UE dispune de instrumente financiare pentru situații de urgență, precum Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), alocarea efectivă a resurselor poate dura prea mult, ceea ce afectează capacitatea statelor membre de a răspunde eficient în fața unor crize de proporții.

Fondul de Solidaritate a fost creat în 2002 pentru a ajuta statele membre și țările candidate să facă față dezastrelor majore, însă procedurile de accesare a acestor fonduri pot dura luni de zile. „Nu ne putem permite să așteptăm atât de mult în cazul unor calamități care afectează viețile oamenilor și distrug infrastructura esențială”, a precizat Mureșan. „Trebuie să găsim soluții pentru a mobiliza rapid resursele necesare.”

În cazul inundațiilor recente din România, evaluările inițiale arată pagube semnificative în infrastructura locală, locuințe și terenuri agricole. În fața unor astfel de situații, sprijinul UE este esențial pentru a asigura refacerea rapidă a zonelor afectate și pentru a reduce impactul economic și social asupra comunităților.

Propunerea de flexibilizare a bugetului multianual

Pentru a răspunde mai bine la astfel de provocări, Mureșan va propune la nivelul Parlamentului European o serie de modificări care vizează bugetul multianual al UE. În prezent, bugetul multianual (cunoscut ca Cadrul Financiar Multianual - MFF) stabilește limite rigide pentru cheltuieli în diverse domenii, inclusiv pentru situații neprevăzute. Această structură limitată face ca Uniunea să fie uneori nepregătită pentru a reacționa rapid la urgențe de amploare.

„Bugetul multianual trebuie să fie mai flexibil pentru a ne permite să intervenim prompt și eficient atunci când cetățenii noștri sunt afectați de calamități”, a explicat Mureșan. „În prezent, fondurile alocate pentru astfel de situații sunt plafonate și nu pot fi ajustate decât o dată la șapte ani. Avem nevoie de mai multe resurse și de capacitatea de a le mobiliza imediat atunci când este nevoie.”

Eurodeputatul a evidențiat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să facă față nu doar dezastrelor naturale, ci și altor crize, cum ar fi cele sanitare sau economice. Flexibilizarea bugetului multianual ar permite o reacție mai rapidă în cazul oricăror evenimente neprevăzute care ar putea afecta statele membre.

Sprijin politic pentru inițiativa de flexibilizare a bugetului

Propunerea lui Mureșan de a flexibiliza bugetul UE are șanse să fie susținută de o parte semnificativă a Parlamentului European, având în vedere preocupările tot mai mari legate de impactul schimbărilor climatice și de creșterea frecvenței dezastrelor naturale. Eurodeputații din diverse grupuri politice au semnalat deja nevoia de a îmbunătăți mecanismele financiare ale UE pentru a face față acestor noi provocări.

De asemenea, Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a recunoscut în mai multe rânduri importanța consolidării capacității de reacție a UE în fața crizelor. În acest context, flexibilizarea bugetului multianual ar putea deveni o prioritate pe agenda viitoarelor negocieri bugetare.

Un pas necesar pentru a proteja cetățenii europeni

În concluzie, inițiativa lui Siegfried Mureșan de a cere o flexibilizare a bugetului multianual al Uniunii Europene vine într-un moment în care Europa se confruntă tot mai des cu situații de urgență care necesită intervenții rapide și fonduri adecvate. Inundațiile din România sunt doar un exemplu recent al provocărilor cu care se confruntă statele membre, iar capacitatea Uniunii de a răspunde eficient la astfel de crize este esențială pentru protejarea cetățenilor și a economiilor naționale.

Prin propunerea sa, Mureșan dorește să creeze un cadru financiar care să permită mobilizarea mai rapidă a fondurilor necesare și care să ofere flexibilitatea de a ajusta resursele în funcție de nevoile reale din teren. Aceasta ar reprezenta un pas important pentru consolidarea solidarității europene și pentru a face față mai bine provocărilor viitoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.