În România, mediul de afaceri se bazează foarte mult pe IMM-uri, pe companii care încearcă să crescă de la o întreprindere mică la una medie, a spus omul de afaceri.

Acum însă, ”suntem puși într-o situație neașteptată. Pe de o parte, ne puneți pe noi, ca mediu de afaceri, să concurăm cu o Europă deschisă, iar pe de altă parte, nu beneficiem de aceleași condiții. Dacă ne uităm în jurul nostru, vedem, spre exemplu, câ în Bulgaria, impozitele pe salarii sunt la jumătate față de cele din România. Dacă ne uităm spre vest, vedem că birocrația în România este de trei ori mai mare decât în Occident. 

În plus, tehnologia de care dispun oamenii de afaceri în Germania sau în Franța, nu se compară cu a noastră, Deci noi nu putem concura pe o piață deschisă europeană dacă nu avem măcar condiții normale. Noi plătim dobânda la credite de 5-6%, în timp ce în Germania, dobânda este de 1%. Cum putem rezista noi? Această politică arată un singur lucru: România va fi o sursă de mână de lucru angajată în afară sau în țară, iar dominante vor fi multinaționalele care sunt mult peste noi din toate punctele de vedere. 

Și vă dau un exemplu: un angajat într-o firmă românească produce pe lună, în medie, între 2500 și cel mult 4000 de euro. Un angajat într-o multinațională din România, produce pe lună peste 8000 de euro. De ce? Pentru că nu avem experiență, nu avem tehnologie, suntem încă niște nou-născuți în capitalism, sunt foarte multe lucruri și de aceea avem nevoie de stat să ne ajute. Ce vreau să spun este că avem nevoie de o politică pentru capitalul autohton”, a concluzionat Mohammad Murad. 

Citește și Mircea Coșea, despre prețul benzinei: Speculă curată. Vorbim de subminarea economiei naționale

Invitat într-o altă emisiune ”De Ce Nu în România?”, la DCNews, profesorul Mircea Coșea a vorbit despre cele trei elemente cheie care lipsesc România, dar și despre nevoie de schimbare. ”Noi am ieșit acum din peșteră și am văzut că trebuie să ne schimbăm”, a declarat, printre altele, economistul.

Deci fiecare țară trebuie să aibă, în ultimă instanță, un obiectiv al ei. Sprijinindu-se pe Uniunea Europeană, respectând direcțiile mari, dar nu respectând fiecare cuvânt scris de un birocrat de la Bruxelles în legătură cu ceva care nu poate fi aplicat. Era clar că România nu poate să aplice liberalizarea energiei la data la care a făcut-o. Erau trei elemente esențiale care nu erau prezente și care au fost prezente în toate celelalte țări. În primul rând o piață concurențională. Noi nu am avut. În al doilea rând, peste 80% din producția internă trebuie să fie pe piață. Nu am avut nici asta. Înainte de a face liberalizarea trebuia să existe un mix de legi care să protejeze consumatorul privat și economia. 

Știți, există butada aceea filosofică: omul primitiv când a ieșit din peșteră s-a speriat ce urât era. El nu știa cât de urât este, pentru că era întuneric. Noi am ieșit din peșteră acum și am văzut că trebuie să ne schimbăm. Cum? Înțelegând lucrurile altfel. Și înainte de toate trebuie să avem o independență în tot ceea ce înseamnă consum. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.