Numărul suprafeţelor construite a scăzut pentru al doilea an consecutiv, iar aceasta este consecinţa efectelor pandemiei din 2020. În România, regresul înregistrat este mai mic decât în majoritatea celorlalte ţări membre ale Uniunii Europene.
Datele statistice analizează atât numărul de autorizaţii de construcţie emise, cât şi suprafeţele pentru care au fost solicitate aceste autorizaţii. În Uniunea Europeană, există o tendinţă de scădere pe o perioadă de doi ani consecutivi. În anul 2021, s-a înregistrat o reducere de 15% faţă de anul precedent, iar în 2022, aceasta a fost de 5%. În cifre absolute, în 2021 s-a constatat o scădere de 18 milioane de metri pătraţi în ceea ce priveşte suprafaţa construită faţă de anul anterior.
Însă, dacă luăm în calcul numărul de locuinţe, indiferent de mărimea lor, vedem că numărul autorizaţiilor are o scădere de 4%, ceea ce înseamnă că noile imobile au fost ceva mai mici decât în anii anteriori. Această micşorare este şi mai vizibilă în 2021, când, în ciuda faptului că numărul autorizaţiilor a crescut cu 16%, suprafaţa nou construită a scăzut cu 15% faţă de anul anterior.
Această descreştere de după momentul pandemiei este şi mai vizibilă în ambele privinţe, când ne raportăm la perioada 2015-2019, când numărul autorizaţiilor a crescut constant cu 6% în fiecare an, la fel şi suprafaţa construită aferentă, potrivit Rador.
Citeşte şi: INS. Oarecare optimism în tendințele de evoluție a activității economice în perioada mai - iunie 2023
Institutul Național de Statistică a dat publicității rezultatele unui sondaj efectuat în rândul managerilor de întreprindeli în ceea ce privește percepția acestora față de perspectiva evoluției afacerilor.
Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS.
Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Industria prelucrătoare
În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% . Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +16%).
Construcţii
Potrivit estimărilor din luna mai 2023, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +28%).
Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +34 %).
Comerţ cu amănuntul
În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +20%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +11%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +24%).
Servicii
Conform estimărilor din luna mai 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +10%).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.