Potrivit sursei citate, din această suprafaţă, 206.705 hectare au fost cultivate cu grâu şi triticale, 33.235 hectare cu orz, orzoaică, ovăz, secară, 31.714 hectare cu rapiţă, 74.973 hectare cu porumb, 5.213 hectare cu soia, 866 hectare cu mazăre, 34.341 hectare cu floarea soarelui, 6.737 hectare cu plante furajere şi 8.986 hectare cu alte culturi.

Judeţele care au raportat până în prezent suprafeţe afectate de secetă sunt: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui şi Vrancea.

Citește și ”Pietrele foamei”, vechi de secole, scoase la iveală de seceta din Europa VIDEO

În ultimele zile, urme ale trecutului au ieșit la suprafață pe râuri din Cehia și Germania, în condițiile în care Europa a fost lovită de o secetă excepțională în această vară. Din cauza nivelului scăzut al apei, inscripțiile gravate pe pietrele vechi devin vizibile cu ochiul liber.

Aceste așa-numite "pietre ale foamei" sunt o mărturie a secetelor din ultimele secole și amintesc de suferințele îndurate de populație încă din secolul al XV-lea. Secarea cursurilor de apă a însemnat recolte slabe și riscul de foamete. Pe o piatră care a reapărut la jumătatea lunii august în râul Elba - cu o lungime de peste 1.000 km - la Decin (Cehia), scrie: "Dacă mă vezi, atunci plângi".

Această faimoasă "piatră a foamei" din Cehia, apărută nu departe de granița cu Germania a mai fost văzută și în 2018, în timpul unei secete puternice. Este unul dintre cele mai vechi monumente hidrologice din Europa. Potrivit unui studiu realizat în 2013 de o echipă de arheologi cehi, pe aceeași rocă sunt înregistrate mai multe date ale penuriei de apă: 1417, 1616, 1707, 1746, 1790, 1800, 1811, 1830, 1842, 1868, 1892 și 1893. Citește mai departe AICI

Citește și Petre Daea are o propunere pentru Guvern. Ce vrea ministrul Agriculturii

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a afirmat, sâmbătă, la Vaslui, că doreşte preluarea la ministerul pe care îl conduce a barajelor din judeţul Vaslui, în vederea îmbunătăţirii capacităţii de irigare a culturilor.

”Am vorbit cu domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, care mi-a spus că pe teritoriul Vasluiului sunt o serie întreagă de baraje care nu-şi îndeplinesc misiunea. Vreau să le văd pe toate astăzi. De altminteri, nu voi pleca din judeţul Vaslui până nu voi vedea toate aceste baraje, în aşa fel încât să pot promova în Guvern actul normativ pentru a putea fi preluate la Ministerul Agriculturii de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, să le introducem în programul naţional de reabilitare a sistemului de irigaţii, folosind, evident sumele cuvenite pe care le-am stabilit prin programul acesta de reabilitare şi extindere a sistemului de irigaţii. (...) Să folosim metodele acestea care ne sunt la îndemână şi sunt posibile de pus în mişcare datorită reliefului şi aici avem această posibilitate. Sunt opt baraje care încă nu sunt funcţionale şi ele ar putea să irige o suprafaţă de aproximativ 3.000 – 3.300 de hectare, ceea ce nu-i deloc puţin, având în vedere suprafaţa judeţului Vaslui", a declarat Petre Daea. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.