Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 10/2025, care modifică și completează Legea nr. 129/2019, în încercarea de a preveni declanșarea unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene. Actul normativ introduce reglementări stricte pentru furnizorii de servicii de criptoactive, ca parte a eforturilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

Noua ordonanță transpune în legislația națională prevederile Regulamentului (UE) 2023/1.113 privind informațiile ce însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive, precum și dispozițiile Regulamentului (UE) 2023/1.114, care instituie un cadru complet pentru piețele criptoactivelor în Uniunea Europeană.

România riscă penalități de peste 1,9 milioane de euro

Potrivit Guvernului, adoptarea acestei ordonanțe în regim de urgență a fost impusă de necesitatea transpunerii directivei europene până la 30 decembrie 2024. În caz contrar, România risca să fie supusă unor sancțiuni severe, inclusiv o sumă forfetară de minimum 1.961.000 de euro, la care s-ar adăuga penalități zilnice de până la 125.970 de euro.

În expunerea de motive, Guvernul amintește că România a mai fost sancționată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020, pentru întârzierea transpunerii legislației europene în domeniul combaterii spălării banilor. O nouă condamnare ar fi agravat situația și ar fi declanșat o procedură accelerată de infringement, cu termene mai scurte și sancțiuni mai mari.

Ce aduce nou OUG 10/2025 pentru piața criptoactivelor

Ordonanța abrogă articolul 301 din Legea nr. 129/2019, eliminând cerințele de autorizare impuse anterior furnizorilor de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare și furnizorilor de portofele digitale. Aceștia vor face acum obiectul unui regim unic de autorizare, reglementat prin Regulamentul (UE) 2023/1.114.

Printre noutăți se numără:

• Introducerea definiției oficiale a criptoactivelor și a furnizorilor de servicii de criptoactive, conform standardelor europene.

• Obligativitatea aplicării unor măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei pentru furnizorii de servicii de criptoactive implicați în relații transfrontaliere.

• Reglementarea strictă a transferurilor către sau de la adrese negăzduite, cu măsuri specifice de identificare și evaluare a riscurilor de spălare a banilor.

• Impunerea unor obligații clare pentru punctele unice de contact ale furnizorilor de servicii de criptoactive autorizați în alte state membre UE care activează pe teritoriul României.

Supravegherea și sancțiunile, consolidate

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) sunt desemnate drept autoritățile principale de reglementare, supraveghere și control asupra furnizorilor de servicii de criptoactive. Aceste instituții vor avea competența de a verifica respectarea noilor norme, aplicând sancțiuni administrative sau contravenționale.

Sunt prevăzute penalități pentru încălcarea obligațiilor de prevenire a spălării banilor și de respectare a legislației europene, iar furnizorii care nu se conformează riscă amenzi substanțiale și restricții de operare.

Reguli mai stricte pentru transparența pieței cripto în România

Prin aceste modificări, România își aliniază legislația la standardele europene privind prevenirea riscurilor financiare generate de utilizarea criptoactivelor. Ordonanța va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial, într-un efort de a demonstra voința politică de a respecta obligațiile europene și de a evita posibile sancțiuni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.