Se pregătește un nou haos la benzinării? Avertismentul dur al lui Dumitru Chisăliță

România riscă să se confrunte din nou, în următoarele zile, cu aglomerație la benzinării, diferențe mari de preț între operatori și penurii locale de combustibili. Avertismentul vine de la Dumitru Chisăliță, care susține că mecanismul ales de Ministerul Energiei pentru combaterea scumpirii carburanților ar putea produce exact efectul opus celui urmărit: dezechilibru în piață, migrarea consumatorilor către stațiile mai ieftine și epuizarea temporară a stocurilor în anumite zone.

Plafonarea care ar putea destabiliza piața

O nouă perioadă de tensiune pe piața carburanților ar putea apărea chiar la jumătatea lunii mai, în contextul mecanismului prin care statul încearcă să limiteze creșterea prețurilor. Dumitru Chisăliță avertizează că problema nu este intervenția statului în sine, ci felul în care a fost construită regula de plafonare.

Potrivit acestuia, raportarea adaosului comercial la nivelul practicat de fiecare companie în anul precedent nu creează o regulă uniformă pentru toți operatorii, ci menține și chiar oficializează diferențele deja existente în piață.

„Ministerul Energiei a vrut să combată creșterea prețurilor la carburanți. În schimb, a reușit să provoace exact opusul unei piețe stabile”, arată Dumitru Chisăliță în analiza sa.

Efectul poate fi unul direct pentru șoferi. Companiile care au avut anul trecut adaosuri comerciale mai mici vor putea vinde combustibil la prețuri mai reduse decât competitorii lor, în timp ce operatorii care au avut costuri comerciale mai ridicate vor rămâne blocați într-o structură de preț mai mare.

De ce pot apărea cozi la benzinării

În mod normal, o piață a carburanților funcționează pe baza unui echilibru între cerere, aprovizionare și capacitatea logistică a fiecărui operator. Rețelele de benzinării își organizează livrările în funcție de volumele obișnuite de vânzare, iar orice schimbare bruscă a comportamentului consumatorilor poate crea presiune pe anumite puncte de distribuție.

Dumitru Chisăliță susține că exact acest lucru se poate întâmpla acum. Șoferii nu vor sta să analizeze mecanismul ordonanței, modul de calcul al adaosului comercial sau diferențele dintre structurile de cost ale companiilor. Vor merge pur și simplu acolo unde benzina sau motorina este mai ieftină.

„Consumatorul nu va analiza metodologia OUG-ului și nici structura costurilor comerciale. El va merge acolo unde benzina este mai ieftină”, spune Chisăliță.

Această migrare rapidă a cererii poate transforma anumite stații în puncte de atracție regională. În loc ca vânzările să fie distribuite relativ echilibrat între operatori, ele se pot concentra în câteva benzinării cu prețuri mai mici. Rezultatul poate fi apariția cozilor, tensionarea aprovizionării și golirea temporară a stocurilor.

Nu lipsa combustibilului este problema, ci distribuția

Specialistul subliniază că o eventuală penurie locală nu ar însemna neapărat că România nu are combustibil. Problema ar fi, mai degrabă, una de distribuție și de dezechilibru între cerere și capacitatea logistică a unor operatori.

„Nu pentru că nu există combustibil în România, ci pentru că acesta nu mai este distribuit uniform în piață”, explică Dumitru Chisăliță.

Cu alte cuvinte, combustibilul poate exista în sistem, dar nu neapărat acolo unde cererea se mută brusc. Dacă un număr mare de șoferi se orientează către aceleași stații, doar pentru că acolo prețul este mai mic, acele benzinării pot ajunge rapid în situația de a nu mai face față fluxului de clienți.

În acest scenariu, se poate crea imaginea unei crize, chiar dacă penuria este una locală și temporară. Oamenii văd cozi, aud că anumite stații au rămas fără combustibil și reacționează prin alimentări preventive, ceea ce amplifică presiunea.

Scenariul din aprilie s-ar putea repeta

Dumitru Chisăliță compară situația care s-ar putea produce în următoarele zile cu episoadele de aglomerație apărute anterior, când diferențele de preț și temerile privind disponibilitatea carburanților au dus la cozi în unele benzinării.

„Exact cum s-a întâmplat în luna aprilie, vom vedea coloane de mașini, aglomerație, tensiuni și, foarte probabil, epuizarea temporară a stocurilor în anumite zone”, avertizează acesta.

Din perspectiva consumatorului, efectul cel mai vizibil va fi diferența mare de preț între operatori. Iar într-o perioadă în care fiecare leu contează, șoferii vor încerca să alimenteze acolo unde prețul este cel mai mic. Problema apare atunci când această decizie individuală, perfect logică pentru fiecare client, produce un efect colectiv de dezechilibru.

Benzinăriile mai ieftine pot fi asaltate, în timp ce alte stații pot pierde volume importante. Piața nu mai funcționează după un model normal de distribuție a cererii, ci sub presiunea unei intervenții administrative care, potrivit analizei, nu ține suficient cont de reacția consumatorilor.

O situație care putea fi anticipată

Una dintre criticile centrale formulate de Dumitru Chisăliță este că efectul era previzibil. Într-o piață sensibilă la preț, diferențele vizibile între stații duc rapid la schimbarea comportamentului consumatorilor.

„Mai grav este că această situație era perfect anticipabilă. Oricine cunoaște mecanismele pieței petroliere știe că diferențele mari de preț generează imediat migrarea consumului”, arată acesta.

Avertismentul este important pentru că intervențiile administrative în prețuri nu produc efecte doar pe hârtie. Ele modifică deciziile comerciale ale companiilor, comportamentul clienților și fluxurile logistice. Dacă mecanismul nu este gândit astfel încât să păstreze o minimă coerență în piață, rezultatul poate fi opus celui dorit.

În loc de stabilizare, piața poate intra într-o zonă de nervozitate. În loc de protecție pentru consumatori, pot apărea cozi, tensiuni și alimentări de panică. Iar în loc de prețuri mai ușor de controlat, diferențele dintre operatori pot deveni și mai vizibile.

Piața carburanților ajunge să funcționeze sub presiune

Dumitru Chisăliță avertizează că, atunci când oamenii încep să caute masiv „cea mai ieftină pompă”, piața nu mai funcționează normal. Se creează un comportament de turmă, alimentat de diferențele de preț și de teama că anumite stații ar putea rămâne fără carburant.

„Iar când oamenii încep să alerge după cea mai ieftină pompă, piața nu mai funcționează normal. Funcționează sub presiune”, spune acesta.

Această presiune poate fi resimțită diferit de la o zonă la alta. În orașele mari, unde există mai multe stații și o capacitate logistică mai mare, efectele pot fi mai ușor absorbite. În localitățile mai mici sau în zonele unde opțiunile sunt limitate, migrarea consumatorilor către câteva benzinării poate produce blocaje rapide.

În final, riscul semnalat de Dumitru Chisăliță este acela ca România să retrăiască un scenariu deja cunoscut: nu o criză reală de combustibil, ci o criză de încredere și de organizare.

„România riscă astfel să retrăiască un scenariu pe care îl cunoaște deja: benzinării asaltate, panică locală și senzația falsă de penurie, creată nu de lipsa combustibilului, ci de lipsa unei politici coerente”, concluzionează Dumitru Chisăliță.