Pe piața din România ar urma să apară o nouă meserie bănoasă: cea de lobby-ist. În străinătate, o asemenea meserie este bine plătită și presupune influențarea grupurilor politice si sindicale să susțină o anumită lege în Parlament. În România, după 1989, au existat diverse încercări de influenţare a activităţii de legiferare, însă fără succes.

Mai marii de la Guvern susțin că este nevoie de o asemenea lege, pentru ca cei care fac campanii și vor să se legifereze o anumită lege-să o facă legal. 

Cei care își vor înființa firme de lobby trebuie să le înregistreze într-un registru special care se va înființa la Registrul Comerțului.  Imediat după încheierea unui contract de lobby, societăţile de lobby vor înainta spre înregistrarea în secţiunea A1 a Registrului datele de identificare ale beneficiarului unui contract de lobby, precum şi sarcinile și obiectivele convenite, o scurtă descriere a activităţilor profesionale sau comerciale și Codul de conduită, se prevede în proiectul de Ordonanță de Urgență care ar putea fi adoptat de Executiv. 

Ce nu spune mai  nimeni în această perioadă este că, deși nu avem un  cadru legislativ , în momenclatorul meseriilor din România CAEN, la poziţia 243220 apare "specialist în lobby".Şi nu de azi de ieri, ci de ani  buni. Este ca şi cum am spune specialist în prostitutie, însă legea pentru permiterea prostiţutiei nu există. Mai pe scurt, exista specialist în lobby, însă legea nu există, urmează.

Sigur OUG sau legea  ar trebui să consemneze acest aspect, pentru că aşa cum este legal activitatea trebuie să înceapă la momentul legiferării.  Şi nu doar meseria există, ci şi asociaţii de lobbyşti, chiar din 2010. Şi chiar un registru al lobbyştilor. În lipsa unui cadru legal, s-ar spune că cei care fac lobby acum, pot fi cu uşurinţă acuzaţi de trafic de influenţă, cei doi termini fiind similari, într-o largă accepţiune. Deşi în realitate nu au nimic în comun.

Confuzia este şi  mai mare,  când Asociația Registrul Român de Lobby (ARRL), afirmă că activitatea sa are atât recunoaștere legală, cât și judecătorească.

Vezi AICI proiectul de Ordonanță de Urgență

Cum vor putea funcționa firmele de lobby

Societățile care angajează lobby-işti interni, trebuie să știe că vor fi obligate să depună o declaraţie în care se indică cheltuielile cu activităţile de lobby care au depăşit suma de 100 000 Euro în decursul exerciţiului fiscal încheiat.

În prezent, legislaţia din România nu include o reglementare expresă privind activitatea de lobby. Deşi au existat tentative în acest sens, niciuna dintre propunerile legislative iniţiate de diverşi parlamentari nu a fost finalizată. Apoi, tentativele de reglementare a activităţii de lobby în România au apărut în contextul luptei împotriva corupţiei.

Strategiile de luptă împotriva corupţiei adoptate în 2001 şi 2004 menţionează printre obiective elaborarea unui proiect de lege privind activitatea de lobby, precum şi asigurarea transparenţei în activitatea decizională. Ulterior, în 2008 şi 2011, accentul a fost pus mai ales pe transparenţa în activitatea decizională a autorităţilor publice, reglementarea activităţilor de lobby nemaifigurând ca obiectiv distinct sau menţionat expres. Astfel, în prezent, legislaţia din România nu include o reglementare expresă privind activitatea de lobby.

Ţările Europene în care lobby-ul a fost reglementat prin Lege sunt: Austria, Irlanda, Slovenia, Regatul Unit, Letonia, Polonia (2005), Lituania (2001) și Ungaria (2006). 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.