Potrivit serviciilor meteorologice, verile irlandeze, ploioase prin definiție, devin din ce în ce mai calde și mai uscate și, ca atare, mai propice producției de vinuri. Încă puțin numeroase într-o țară renumită pentru berea neagră Guinness și whisky, cramele comerciale se găsesc în principal pe coasta de sud, dar și de est și produc în principal vin alb.

Cel mai mare dintre ele - patru hectare - se află în apropiere de satul Wellingtonbridge, în sud-estul Irlandei, cea mai însorită regiune. Este ferită de vânt și orientată spre sud-vest, cu rânduri distanțate astfel încât ciorchinii să primească cât mai multă lumină.

„Avem nevoie de tot soarele pe care îl putem primi”, spune proprietara Esperanza Hernandez, intervievată de AFP. Venită din Spania în urmă cu 20 de ani, ea taie crenguțele neproductive: „Dacă scoatem aceste frunzem putem vedea ciorchinii și ciorchinii pot vedea soarele... când apare, desigur”.

Imprevizibilitate

Nu totul este roz, adaugă Esperanza Hernandez, mai ales că agricultura are nevoie de o climă stabilă care, nici în Irlanda, nu mai este garantată: „Schimbările climatice nu se limitează la temperaturi mai ridicate, ele aduc imprevizibilitate: înghețuri la sol, furtuni, ploi, perioade de secetă..."

Ploile neregulate înseamnă și un sol noroios, care poate împiedica vița de vie să fie tratată la timp împotriva ciupercilor, de exemplu. După ce au analizat clima și diferite soluri, Esperanza și soțul ei au plantat primul butuc de viță de vie în 2015 pentru testare. După patru ani, compania lor „The old roots”, a scos pe piață primele produse - riesling, pinot blanc, pinot noir...

Acum vând până la 10.000 de sticle de roșu și alb pe an, cu planuri de expansiune ambițioase.

Dar, pe lângă constrângerile climatice, viticultorii irlandezi se confruntă cu provocări care nu există în sudul Europei. Mașinile, tehnologia, cunoștințele de specialitate sunt extrem de rare în Irlanda. „Trebuie să aducem aproape totul din străinătate (...), ceea ce triplează costurile de producție”, regretă Esperanza Hernandez.

Următoarea generație

Mai departe pe coasta de est, langa Dublin, David Llewellyn, care produce vin de 20 de ani, crede ca va trece mult până când Irlanda va ajunge să fie recunoscută ca importantă țară producatoare. „Clima noastră trebuie să se încălzească cu adevărat, astfel încât să putem cultiva soiurile de struguri cerute de piață”, explică cultivatorul în vârstă de 48 de ani la podgoria sa din Lusk, una dintre cele mai uscate regiuni din Irlanda.

„Puținele soiuri pe care le putem cultiva cu succes și relativ fiabil în Irlanda sunt necunoscute de mulți consumatori, deși pot face vin bun”, spune el, vorbind, cu oarecare invidie în glas, despre ”avantajele climatice” de care se bucură sudul Angliei, unde temperaturile medii sunt cu câteva grade mai mari decât cele din Irlanda și producția este în creștere în ultimii ani.

„Dar chiar și atunci când producția de vin ajunge la milioane de sticle pe an, vinul englez rămâne scump în comparație cu cel francez, italian, chilian etc”. Aileen Rolfe, expert în vinuri, araată că schimbările climatice împing fără îndoială producția către nordul Europei, în timp ce țările producătoare tradiționale trebuie să se adapteze.

„Recolta este mutată din septembrie până în august pentru a preveni arderea strugurilor de soare, iar viticultorii plantează soiuri de struguri care sunt mai capabile să reziste la căldură”, explică ea.

Optimistă pentru producătorii irlandezi, ea citează exemplul noilor jucători de pe piață: „Nu existau viță de vie în Noua Zeelandă înainte de anii 1970 și a fost nevoie de o generație pentru ca vinul englez să fie luat în serios”. Irlanda beneficiază deja de condiții favorabile precum sol fertil și ore lungi de lumină vara, subliniază ea: „Viitorul vinului irlandez este luminos, ar putea fi vinul englezesc al următoarei generații”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.