DCBusiness: Au vreun efect schimbrările climatice asupra industriei vinului?

Ștefan Ionescu: Schimbările climatice influențează clar calitatea și structura vinului, în special a vinului roșu care este profund influențată de mai mulți factori, inclusiv de procesul de fermentație și de condițiile în care sunt cultivați strugurii.

Pentru vinurile albe, procesul de fermentație implică un post-proces de preparare, ceea ce permite culegerea strugurilor mai devreme. Acest lucru este posibil înainte ca strugurii să ajungă la un anumit nivel de zaharuri și activitate metabolică.

În cazul vinurilor roșii, însă, este esențial ca strugurii să fie complet copți la momentul recoltării. Acest lucru este important pentru a asigura acumularea optimă de zaharuri necesare fermentației care determină tăria alcoolică a vinului. În România, datorită acumulării mari de zaharuri în struguri, se poate ajunge la producerea vinurilor cu o tărie alcoolică de până la 20%, un nivel considerabil ridicat pentru vinuri.

Aceste schimbări în tăria alcoolică a vinurilor sunt reflectate în tendințele recente de producție și în modificările climatice care influențează ciclul de maturare a strugurilor. Aceste aspecte sunt esențiale pentru producătorii de vin care doresc să mențină calitatea și caracteristicile distinctive ale vinurilor roșii.

DCBusiness: Ce tendințe au produs schimbările climatice

Ștefan Ionescu: Din punctul ăsta de vedere, efectul schimbărilor climatice este extrem de important iar viticultorii încearcă să se asigure că vinul nu devine greu de consumat. Există metode pentru a contracara acest efect. Una dintre ele este o procedură de inversare prin care se reduce tăria alcoolică a vinului, dar cu care eu nu sunt de acord. Cealaltă variantă este să culegi strugurii mai devreme. Totuși, dacă recoltăm mai devreme, strugurii s-ar putea să nu fie suficient de copți și să nu aibă calitatea dorită. O a treia variantă este să începem să cumpărăm terenuri în Polonia, unde clima este mai rece și deja se produc vinuri în zone care nu au avut anterior tradiție viticolă.

Viticultorii din întreaga lume iau în serios aceste schimbări climatice și adoptă măsuri corespunzătoare. De exemplu, producția de vin spumant în Anglia, Belgia și Danemarca a crescut semnificativ. Deși calitatea vinurilor din aceste regiuni nu este încă la nivelul celor tradiționale, continuarea acestor eforturi ar putea schimba radical peisajul vinicol global. Pentru viticultorii români, aceasta ar putea însemna dificultăți crescânde în menținerea competitivității.

DCBusiness: Irigațiile pot ajuta?

Ștefan Ionescu: Irigarea este o altă practică care poate influența calitatea strugurilor și a vinurilor. Cu toate acestea, pentru vinurile cu denumire de origine controlată (DOC), irigarea este strict reglementată sau chiar interzisă. Acest lucru se datorează faptului că irigarea excesivă poate dilua boabele de struguri și, implicit, vinul, afectând concentrația și calitatea alcoolului. Adăugarea altor lichide, inclusiv apă, în vinuri este ilegală și contravine standardelor de producție.

DCBusiness: Ce recomandări aveți pentru cei care vor să înceapă o astfel de afacere

Ștefan Ionescu: Începerea unei afaceri în domeniul vinicol necesită răbdare și investiții semnificative, având în vedere că profitul va apărea abia după câțiva ani. De la momentul plantării viei până la prima producție, durează aproximativ trei-patru ani. Astfel, primul vin alb va putea fi produs cel mai devreme în anul cinci, în timp ce un vin roșu de calitate va putea fi comercializat după doi-trei ani de maturare, adică în anul șapte-opt. Așadar, primele venituri substanțiale vor apărea doar după această perioadă.

Practic, sunt trei afaceri într-una singură: Cultivarea strugurilor, vinificația și producția și, în sfârșit, vânzarea.

Cultivarea strugurilor, este prima etapă și implică investiții inițiale semnificative. Este esențial să se aleagă corect soiurile de struguri și metodele de cultivare pentru a asigura o producție de calitate.

Vinificația și producția urmează după recoltare, când strugurii trebuie prelucrați și transformați în vin. Acest proces necesită echipamente specializate și cunoștințe tehnice.

Vânzarea vinului este a treia afacere. Chiar dacă vinul produs este de calitate superioară, este posibil ca în primii ani să fie dificil de vândut, deoarece brandul nu este încă recunoscut pe piață, nu îl știe nimeni.

Citește și: Cel mai discret miliardar din industria vinului, luat la ochi de fiscul elvețian

DCBusiness:  Cât costă să pui pe picioare o astfel de afacere

Ștefan Ionescu: În România, costurile pentru înființarea și întreținerea unei plantații de viță-de-vie sunt considerabile. Investițiile inițiale se ridică la aproximativ 30.000 de euro pe hectar, iar costurile de întreținere până la prima recoltă pot ajunge la încă 10.000-15.000 de euro pe hectar. Fără a lua în calcul valoarea terenului, costurile totale pentru a ajunge la producție sunt în jur de 45.000-50.000 de euro pe hectar.

Uniunea Europeană oferă finanțare pentru aproximativ 70-75% din aceste costuri, ceea ce a stimulat considerabil dezvoltarea sectorului vinicol în România. În lipsa acestor fonduri, ar fi fost dificil să se atingă nivelul actual de dezvoltare.

Intrarea României în Uniunea Europeană a jucat un rol crucial în renașterea industriei vinicole. În timpul perioadei comuniste, România avea aproximativ 460.000 de hectare de viță-de-vie, însă multe dintre acestea au fost abandonate. Negocierile cu Uniunea Europeană au dus la recunoașterea a 180.000 de hectare, dintre care jumătate erau hibride. Fondurile europene au permis replantarea și modernizarea acestor suprafețe, ducând la o renaștere a vinului românesc.

Investițiile în noi plantații și tehnologii continuă să fie esențiale pentru dezvoltarea durabilă a sectorului vinicol. România a beneficiat de fonduri europene nu doar pentru replantare, ci și pentru retehnologizarea cramelor și pentru îmbunătățirea proceselor de vinificație și prezentare. Cu toate acestea, succesul pe termen lung depinde de capacitatea producătorilor de a menține calitatea și de a-și crea o prezență solidă pe piață.

În concluzie, cei care doresc să se apuce de producția de vin trebuie să fie pregătiți pentru o investiție pe termen lung, să înțeleagă complexitatea acestui domeniu și să valorifice oportunitățile de finanțare disponibile. Astfel, cu răbdare și dedicare, pot contribui la creșterea și diversificarea vinurilor românești pe piața internațională.

DCBusiness: Care este cel mai bun vin românesc

Ștefan Ionescu:  Cel mai bun vin este cel care îți place. Este o chestiune extrem de subiectivă. Din punctul meu de vedere, nu există așa ceva. Eu ca producător, sfătuiesc oamenii să guste cât mai mult. Chiar și marii producători nu fac același vin în fiecare an la aceeași calitate. Educația în domeniul vinului nu se poate face decât gustând și alte vinuri. Gustul se șlefuiește pe parcurs, și depind de propriile gusturi și educație.

Eu glumesc și spun că m-am născut în Titan și mie un vin bun îmi miroase a cauciuc încins și a beton. Fiecare vine cu bagajul lui propriu de cunoștințe și de experiențe, iar după ani, s-ar putea să nu mai apreciez gustul de beton, s-ar purtea să apreciez pe cel de cărămidă, pentru că între timp nevoile și gusturile mele au evoluat către altceva.

Partea a doua a interviului o publicăm sâmbătă dimineață 20 iulie 2024, la ora 08:00.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.