Schimbări importante pentru românii care reclamă mirosuri neplăcute în localităţile lor

A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.195/2005 privind protecția mediului. Intervenția legislativă vine pentru instituirea unui mecanism clar și obiectiv de investigare a sesizărilor privind disconfortul olfactiv, precum și a eventualului impact al disconfortului asupra sănătății și calității vieții populației. 

Situaţia actuală

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului reglementează cadrul general privind prevenirea și controlul integrat al poluării, precum și atribuțiile autorităților publice competente în domeniul protecției mediului, precum și al sănătății populației. În ceea ce privește sesizarea disconfortului olfactiv, în cadrul articolului 64^6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 se precizează, în prezent, că, în cazul existenței unor plângeri din partea publicului care reclamă existența disconfortului olfactiv, autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, formulează răspunsurile la respectivele plângeri.

Totodată, în situația în care, în urma investigațiilor, autoritatea publică centrală pentru sănătate constată existența unei legături de cauzalitate între disconfortul olfactiv și starea de sănătate a populației, aceasta notifică autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea actelor de reglementare, în vederea reexaminării și actualizării acestora.

Astfel, deși cadrul normativ actual recunoaște necesitatea protejării sănătății populației în raport cu disconfortul olfactiv, acesta nu reglementează suficient de clar conținutul acestor investigații pe care autoritatea publică centrală pentru sănătate le efectuează sau le dispune. În situațiile în care există sesizări privind un posibil disconfort olfactiv sau un fenomen de poluare, datele deja disponibile la autoritatea publică centrală pentru sănătate trebuie analizate în cadrul unui ansamblu mai larg de informații și, după caz, coroborate cu rezultatele unor evaluări și monitorizări independente, explică iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Necesitatea reglementării

Potrivit proiectului, intervenția legislativă este necesară pentru instituirea unui mecanism clar și obiectiv de investigare a sesizărilor privind disconfortul olfactiv, precum și a eventualului impact al disconfortului asupra sănătății și calității vieții populației. Protecția efectivă a sănătății populației presupune ca răspunsurile autorității competente în domeniul sănătății să fie precedate de o investigație și, bineînțeles, să fie fundamentate pe rezultatele acesteia. În această direcție, este necesară completarea actualului cadru de reglementare prin stabilirea obligației autorității publice centrale pentru sănătate, prin structurile subordonate, de a efectua investigații în vederea identificării factorilor de poluare și/sau a surselor generatoare de disconfort olfactiv și a evaluării impactului asupra sănătății populației.

Necesitatea reglementării rezultă și din caracterul complex al fenomenelor de poluare. Existența sau efectele acestora nu pot fi evaluate, în toate situațiile, exclusiv prin raportare la datele disponibile, cel mai probabil, anterior formulării sesizărilor de către cetățeni, mai susţin iniţiatorii.

Este necesară, de asemenea, includerea expresă a sesizărilor formulate de autoritățile cu atribuții de control în domeniul protecției mediului printre situațiile care determină efectuarea investigațiilor de către structurile autorității publice centrale pentru sănătate.

Prin această soluție se asigură continuitatea circuitului instituțional între constatarea unor posibile probleme de mediu și evaluarea eventualelor efecte asupra sănătății populației. Totodată, pentru ca obligația de investigare să poată fi aplicată în mod unitar la nivel național, este necesară elaborarea unei metodologii de investigare a impactului disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții populației. Metodologia va permite stabilirea unui cadru tehnic și procedural comun pentru efectuarea investigațiilor, evaluarea datelor disponibile și fundamentarea concluziilor autorității competente în domeniul sănătății, se arată în proiect.

Obiectivul propunerii legislative

Obiectivul principal al propunerii legislative îl constituie consolidarea mecanismului de protecție a sănătății și calității vieții populației în situațiile în care sunt reclamate fenomene de disconfort olfactiv prin instituirea unei proceduri de investigare fundamentate pe date obiective și pe cooperarea dintre autoritățile competente. În acest scop, propunerea legislativă urmărește extinderea sferei situațiilor care determină efectuarea investigațiilor de sănătate publică, prin includerea, alături de plângerile publicului, a sesizărilor formulate de autoritățile cu atribuții de control în domeniul protecției mediului, precum și instituirea expresă a obligației autorității publice centrale pentru sănătate, prin structurile subordonate, de a efectua investigații în vederea identificării factorilor de poluare și/sau a surselor generatoare de disconfort olfactiv și a evaluării impactului asupra sănătății populației.

Totodată, propunerea urmărește realizarea sau dispunerea, după caz, a unor evaluări și monitorizări independente ale forajelor și puțurilor de apă din jurul amplasamentelor reclamate și ale solului, cu respectarea actelor de autorizare și a prevederilor legale aplicabile. În cazul constatării existenței unei legături de cauzalitate între disconfortul olfactiv reclamat și starea de sănătate a populației se instituie obligația notificării de îndată a autorității competente pentru protecția mediului.

Propunerea vizează și elaborarea și aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, a metodologiei de investigare a impactului disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții populației, în termen de maximum 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

Prin aceste modificări se urmărește instituirea unui circuit procedural coerent, în care sesizarea este urmată de investigație, investigația conduce la rezultate obiective, răspunsul autorității este fundamentat pe aceste rezultate, iar constatarea unui impact asupra sănătății determină sesizarea autorității competente pentru protecția mediului în vederea luării măsurilor prevăzute de lege.