Șase ani de muncă și peste 10.000 de pagini rezumate în câteva zeci. Este exercițiul nebunesc la care s-au angajat GIEC,  Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei, condensând toate rapoartele majore întocmite de-a lungul acestui al șaselea ciclu de evaluare.

O sinteză care concentrează, așadar, informațiile conținute atât în raportul său principal (ale cărui trei părți au fost publicate între 2021 și 2022), cât și în cele trei lucrări speciale elaborate în paralel: 

- impactul unei încălziri de 1,5 grade Celsius, 

- efectul acestui fenomen asupra oceanelor și criosferei, 

- impactul asupra suprafeței terestre.

Mai presus de toate, acest "raport al rapoartelor", adoptat recent de experții ONU în domeniul climei, care au petrecut o săptămână consultându-se în cadrul unei reuniuni plenare la Interlaken, în Elveția, este însoțit de un text deosebit de așteptat: un "rezumat pentru factorii de decizie", întors pe toate părțile și disecat până la cele mai mici detalii de guvernele lumii, fiecare dispunând de un vot. 

Un raport final al GIEC înainte de COP28

Oricât de compacte ar fi, aceste texte sunt fundamentale. Ele "vor constitui baza științifică a negocierilor internaționale privind clima pentru mulți ani de acum încolo", explică climatologul Gerhard Krinner, unul dintre cei 30 de oameni de știință care au făcut parte din principala echipă de redactare. Este un instrument incontestabil pe care se vor baza toate statele.

"Este un document mai degrabă politic, un fel de manual de drum pentru guverne. Acestea spun: iată ce recunoaștem despre schimbările climatice și ce validăm ca referință științifică", spune politologul François Gemenne, autorul principal al GIEC.

Prin urmare, acest raport va influența deciziile politice în cadrul următoarei COP, conferințele mondiale privind clima. Începând cu COP28, care va avea loc la Dubai la sfârșitul anului. În special, acesta va servi drept "coloana vertebrală" a primei evaluări globale de până acum a punerii în aplicare a Acordului de la Paris. Această evaluare ar trebui să permită să se evalueze progresele înregistrate de state în lupta împotriva crizei climatice și să se vadă cum se poate accelera mișcarea "pentru a evita catastrofa", subliniază World Resources Institute (WRI).

Raportul GIEC "intervine într-un moment crucial", a insistat secretarul general al ONU în deschiderea sesiunii de lucru. "Ne apropiem de punctul de neîntoarcere, de depășirea limitei convenite la nivel internațional de 1,5°C de încălzire", a avertizat din nou Antonio Guterres.

Dar "nu este prea târziu, așa cum ați demonstrat", a spus el, îndemnându-i pe lideri să "înțeleagă consecințele enorme ale întârzierii și beneficiile enorme ale unor alegeri dificile, dar esențiale".

Nu este sfârșitul lumii

Experții săi repetă neobosit: GIEC nu recomandă nimic, nu este în misiunea sa. Sutele de autori ai rapoartelor trec prin zeci de mii de studii științifice publicate deja în reviste de specialitate. Și, deși grupul de experți a luat în discuție toate soluțiile posibile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și adaptarea la încălzirea globală, nu recomandă nici o politică guvernelor.

În ceea ce privește încălzirea globală, mesajul de bază al experților nu suferă modificări. În pofida faptului că unele lucruri s-au schimbat în ultimii ani. "Știința vorbește despre urgența schimbărilor climatice, ceea ce nu prea făcea înainte. Iar literatura științifică îndeamnă la acțiuni imediate, adică până la sfârșitul acestui deceniu”, a spus Yamina Saheb, specialist în politici energetice și, de asemenea, membru al echipei principale de redacție.

În cadrul sintezei, unele mesaje ar putea fi clarificate. Când a fost publicat ultimul raport GIEC, în 2022, ideea (falsă) că omenirea ar mai avea la dispoziție "trei ani pentru a lua măsuri urgente" a fost preluată pe scară largă de mass-media și de politicieni. De fapt, a fost o interpretare nefericită a unei fraze. Mai mulți autori au încercat să corecteze situația într-un articol din "Le Monde" și au asigurat că "nu există un termen limită". Pentru oamenii de știință, nu este vorba de "a da impresia că dacă se depășește 1,5°C, este sfârșitul lumii", a declarat Gerhard Krinner.

Citește și "Marea minciună" a companiilor petroliere trebuie pedepsită, cere ONU

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.