„Acum o lună a fost o întâlnire la Guvern, în care s-a discutat despre mărirea salariilor de la 1 ianuarie 2019, mărire care a fost promisă de la 1 ianuarie 2018. Legat de majorarea salariilor, anunțată de ministrul Muncii de la 1 noiembrie- ea este populistă și se va aplica unui număr destul de redus de angajați. De ce, potrivit datelor de la Revisal- 20% din angajați ar putea beneficia de această măsură”, a declarat Bogdan Hossu.

Potrivit acestuia, mediul privat ar putea fi afectat de această măsură anunțată peste noapte, având în vedere că este vorba de 50.000-60.000 de angajați care ar urma să beneficieze ce această măsură, considerată de mediul de afaceri și de sindicaliști populistă, pe motiv că ar da peste cap bugetele companiilor.

 „Este ciudat că o asemenea scrisoare a fost trimisă la Bruxelles fără a fi discutată în Guvern, fără a se aproba un Memorandum. Asta arată instabilitatea politicii salariale dusă de acest Guvern”, a mai explicat liderul Cartel Alfa.

 Lovitură pentru oamenii de afaceri

Îngheţarea salariilor, anul viitor, şi aplicarea Legii salarizării în 2020, în loc de 2022 sunt în contradicţie, întrucât această devansare ar presupune o creştere salarială de 50%, în 2019 şi 2020 a mai adăugat Bogdan Hossu.

În contextul discuţiilor pe tema îngheţării salariilor anul viitor, liderul sindical a arătat că ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a prezentat acest scenariu alături de altul complet opus, respectiv aplicarea Legii salarizării în 2020, în loc de 2022. 

"Tot ceea ce noi am câştigat nu numai la Legea salarizării bugetare, dar şi la Legea pensiilor, arată că există probleme de sustenabilitate. Argumentele domnului ministru al Finanţelor că acest lucru s-ar face în vederea devansării aplicării Legii de salarizare bugetare de la 2022 până în 2020 sunt în plină contradicţie. Practic, ca să o aplici în 2020, atunci ar trebui ca anul viitor şi peste doi ani, respectiv 2019 şi 2020, să aplici o creştere salarială de 50%", a subliniat Hossu. 

În opinia sa, aceasta ar fi o promisiune cu caracter electoral, imposibil de realizat, similară cu cea din 2008, când s-a dorit o creştere salarială în sectorul învăţământ, de 50%. 

Totodată, introducerea unui salariu minim diferenţiat reprezintă o ingerinţă a Guvernului pe piaţa muncii, consideră liderul sindical. 

"Legat de aspectul privind propunerea unui salariu minim diferenţiat, acesta exista în programul de guvernare al PSD, trebuia aplicat de la 1 ianuarie 2018. Practic, acum guvernanţii au adus o modificare în care se face referire la studiile superioare, dar şi o chestiune după vechimea în muncă care este uşor aberantă şi care pune sub semnul întrebării necesitatea de competitivitate pe piaţa muncii. Nu este normal ca Guvernul să rezolve aceste lucruri. Este rolul partenerilor sociali să negocieze şi să aplice creşteri salariale în funcţie de condiţiile specifice ale sectorului, ale unităţii respective", a susţinut Hossu. 

Acesta a arătat că s-a ajuns aici din cauza faptului că actuala guvernare nu a modificat, cum era normal, Legea dialogului social, care trebuia să dea libertatea şi posibilitatea de a încheia contracte colective de muncă pe toate palierele. 

"Avem două milioane de salariaţi la nivelul salariului minim şi, în acelaşi timp, avem o pauperizare deosebită a persoanelor active. Faptul că avem 19% dintre săraci ca populaţie activă, conform raportului Eurostat, nu arată decât contradicţiile unei economii neguvernate sau fără politici normale de echilibru fiscal şi de dialog sociale normal", a susţinut liderul sindical. 

Hossu a adăugat că există probleme foarte mari pe piaţa muncii, unde frauda depăşeşte 14% din PIB. 

Majorarea salariilor în sectorul bugetar este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri, a declarat, luni, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

"Este o măsură populistă, nejustificată, care dă încă o lovitură mediului de afaceri după cele pe care le încasează mediul de afaceri de aproape doi ani de zile. Măririle nu le comentăm, necesare, nenecesare, pentru că nu poate să spună nimeni că o mărire de salariu nu este benefică pentru oameni, dar sunt făcute în mod populist, fără nicio fundamentare, fără criterii, fără niciun fel de obligaţii în sectorul bugetar, iar mediul de afaceri constată, şi fiecare cetăţean, tot trebuie să se învoiască să se ducă să scoată nu ştiu ce certificat, să ia nu ştiu ce adeverinţă, să se ducă la tribunal şi aşa mai departe. Deci instituţiile publice nu funcţionează cu nimic mai bine odată cu creşterea salariilor", a spus Cristian Pârvan.

Acesta a subliniat că România nu face investiţii publice pentru că toţi banii se "duc" pe salarii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.