Pensiile magistraților, un subiect sensibil amânat pentru dezbateri suplimentare

Proiectul vizează schimbarea modului de pensionare a magistraților, după ce, în Camera Deputaților, au fost eliminate prevederile prin care vârsta de pensionare urma să crească gradual până în 2045. Prin urmare, potrivit formei actuale, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații se vor pensiona direct la împlinirea vârstei de 65 de ani.

În această formulă, proiectul de lege urmează să fie supus votului final al Senatului, care are rol de cameră decizională în acest caz.

Liderii coaliției susțin necesitatea unei dezbateri ample

Președintele Comisiei de muncă a Senatului, Marius Humelnicu, a explicat că amânarea este necesară pentru ca proiectul să fie dezbătut temeinic, având în vedere complexitatea și impactul subiectului.

La rândul său, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a salutat decizia de a prelungi termenul de analiză, subliniind importanța de a trata cu maximă seriozitate o temă atât de sensibilă. "Nu cred că se supără nimeni că este necesar mai mult timp pentru dezbatere pe un subiect extrem de important pentru România", a declarat Abrudean.

Critici din partea opoziției: USR acuză un proiect neconstituțional
Opoziția a reacționat rapid la această evoluție. Liderul grupului USR din Senat, Ștefan Pălărie, a criticat în termeni duri proiectul, considerându-l o măsură populistă, cu scop electoral.

"Legea pensiilor care divide societatea este o rană sângerândă zgândărită înainte de alegeri", a spus Pălărie, adăugând că USR susține principiul contributivității pentru toate pensiile. Mai mult, forma actuală a proiectului ar putea, potrivit USR, să nu treacă de un eventual control de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională a României.

Vicepreședinta Comisiei de muncă, Ana Păun (USR), a întărit poziția partidului, afirmând că inițiativa legislativă reprezintă "o fumigenă aruncată în campanie electorală" și că proiectul ar fi "vădit și voit neconstituțional".

Următorii pași

Proiectul urmează să fie rediscutat în cadrul Comisiei pentru muncă peste două săptămâni, după analiza tuturor amendamentelor depuse. Dacă va fi avizat favorabil, documentul va fi dezbătut și supus votului plenului Senatului. Dezbaterile se anunță tensionate, într-un climat politic marcat de apropierea alegerilor și de nemulțumirile privind regimul pensiilor speciale.

De ce este important ca România să renunța la pensiile speciale

Renunțarea la pensiile speciale ale magistraților este esențială pentru România din două motive majore: păstrarea fondurilor din PNRR și finalizarea aderării la OCDE.

În Planul Național de Redresare și Reziliență, România s-a angajat să reducă pensiile speciale și să le alinieze la principiul contributivității. Dacă nu îndeplinește această reformă reală, Comisia Europeană poate suspenda sau bloca plățile din PNRR, afectând proiecte esențiale pentru economie.

În plus, OCDE cere un sistem de pensii echitabil și sustenabil ca parte a criteriilor de aderare. Menținerea privilegiilor speciale pune în pericol intrarea României în acest club al celor mai dezvoltate economii ale lumii.

Fără reforme reale, România riscă să piardă miliarde de euro și să își compromită credibilitatea internațională.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.