O decizie referitoare la reducerea graduală a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi urmează să fie luată în Coaliţia de Guvernare/Guvernul României până cel târziu în primul trimestru al anului viitor, potrivit Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu - 2025-2031, publicat vineri seara de Ministerul Finanţelor. În prezent, pragul pentru microîntreprinderi este stabilit la 500.000 de euro.

Analistul economic Adrian Negrescu a analizat acest plan.

"Pentru ca n-am reuşit să atragem fondurile UE, statul a fost nevoit să aducă de la buget, de fapt din împrumuturi, mai mulţi bani pentru a acoperi proiectele derulate din PNRR. Ştiti cât a cheltuit statul din banii din PNRR în primele nouă luni? Numai 984 milioane lei din fondurile gratuite, 1,7 miliarde din împrumuturile din PNRR şi 427 milioane din alte fonduri UE. E o aventură financiară ce face statul în prezent", atrage atenţia analistul economic Adrian Negrescu.

"Nu poţi compara nivelul fiscal din România cu cel din alte state UE pentru simplul motiv că trăim într-o ţară extrem de săracă, cu venituri infime. În loc să se bată pentru a duce taxele din România la cel mai redus nivel din UE, pentru a ajuta oamenii să trăiasca mai bine, să îşi facă curaj să deschidă o afacere, să strângă bani pentru zile negre, pare ca politicienii fac tot mai mult jocul celor care vor să limiteze România la o simplă piaţa de desfacere. Creşterea impozitării la micro, talpa ţării, e cel mai relevant exemplu. (...)

Devine sigur că, imediat după alegeri, pragul de taxare la micro scade de la 500.000 euro la 88.500 euro. Statul va aduna, astfel, la buget, venituri suplimentare de 2,1 miliarde de lei. În prezent, microîntreprinderile plătesc taxe de 6 miliarde de lei, iar noul sistem va ridica veniturile fiscale pentru firmele cu afaceri sub 500.000 de euro până la 8 miliarde de lei.

Aşa cum estimam încă de anul trecut, regimul micro e pe cale de dispariţie. Dincolo de estimările Ministerului Finanţelor, efectele le vom vedea în închiderea a peste 100.000 de firme şi pierderea a peste 200.000 de locuri de muncă în domenii sensibile, precum comerţul de cartier şi serviciile. Şi asta doar în prima etapă", mai subliniază Negrescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.