"Deteriorarea continuă a economiei şi preţurile mai ridicate, cauzate de planul OPEC+ de a reduce livrările, încetinesc cererea de ţiţei pe plan global. În contextul presiunilor provocate de inflaţia ridicată şi majorarea dobânzilor, preţurile mai ridicate ale petrolului s-ar putea dovedi a fi punctul critic pentru economia mondială, aflată deja la un pas de recesiune", se arată în raportul lunar al IEA - principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state.

Avertismentul sumbru sugerează divergenţele cu Arabia Saudită, cel mai mare exportator global de petrol şi liderul OPEC.

Actualele reduceri ale livrărilor vor fi probabil de aproximativ un milion de barili pe zi (bpd) şi nu de două milioane de barili pe zi, aşa cum anunţase iniţial grupul OPEC+, susţine Agenţia Internaţională a Energiei.

Constrângerile legate de capacitate afectează producţia în alte state membre OPEC, astfel încât Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite vor fi cele mai afectate de reducerile de producţie convenite de grupul OPEC+, avertizează IEA, în timp ce noile sancţiuni ale G7 şi ale Uniunii Europene vor înăspri şi mai mult aprovizionarea cu ţiţei la nivel mondial.

Grupul OPEC+ a decis cea mai semnificativă reducere a producţiei de petrol de la pandemia din 2020, scăzând livrările într-un moment în care piaţa e tensionată, în pofida presiunilor SUA şi ale altor ţări pentru a pompa mai mult.

Reuniţi la Viena, reprezentanţii celor 13 state membre ale Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi ai celor 10 state aliate, aflate sub umbrela OPEC+, au convenit ca, începând din noiembrie, să-şi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi (bpd), pentru a sprijini creşterea preţurilor.

"Decizia este tehnică, nu politică", a afirmat ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail al-Mazroui.

SUA au făcut presiuni asupra OPEC să nu reducă producţia, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Ungaria, acord cu Gazprom pentru livrarea de gaze şi amânarea plăţilor

"Preţurile mai ridicate ale petrolului, dacă sunt determinate de reduceri semnificative ale producţiei, vor irita probabil Administraţia Biden înaintea alegerilor. Ar putea exista noi reacţii politice din partea SUA, inclusiv eliberarea suplimentară a unor stocuri strategice", susţin analiştii de la Citi, potrivit Agerpres.

Ungaria a convenit cu Gazprom să redirecţioneze livrările de gaze către Budapesta prin conducta TurkStream şi, de asemenea, părţile au finalizat condiţiile mecanismului de amânare a plăţilor, a anunţat, miercuri, ministrul de Externe, Peter Szijjarto, transmite Reuters.

Conform unui acord semnat anul trecut, înainte de declanşarea războiului din Ucraina, Ungaria primeşte 3,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an prin Bulgaria şi Serbia, la care se adaugă un miliard de metri cubi printr-o conductă din Austria. Acordul semnat de Ungaria cu Gazprom este pe o perioadă de 15 ani.

Anul acesta, deficitul comercial al Ungariei a urcat semnificativ, din cauza creşterii costurilor cu energia, a sporirii vulnerabilităţii ţării şi a deprecierii forintului, care miercuri a atins un nivel record scăzut faţă de euro.

După discuţii la Moscova cu Alexei Miller, şeful companiei ruse de stat Gazprom, Szijjarto a anunţat redirecţionarea livrărilor prin TurkStream, care aduce gaze în Ungaria via Serbia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.