Totodată, studiul CSD arată că, în România, un număr de 287.434 de locuinţe nu sunt conectate în niciun fel la reţeaua de electricitate, conform recensământului efectuat în 2011.

În 2016, un număr de 1,014 milioane de consumatori beneficiau de tariful social, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie. De asemenea, 8.128 de gospodării beneficiau în 2017 de ajutor de încălzire, după cum arată datele Ministerului Muncii, citate în studiul CSD. ”Sărăcia energetică îngreunează parcursul educaţional şi socio-economic al celor afectaţi, adânceşte sărăcia şi excluziunea în sens larg şi este un factor important de marginalizare socială”, comentează autorii studiului.

Citește și: Incredibil! Ministrul Energiei nu ştie cum va proteja consumatorii vulnerabili

Raportul menţionat mai arată că suma totală acordată pentru ajutoarele cu încălzirea în 2017 a fost de aproximativ 0,33% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii. Doar 27,53% dintre ajutoare ajung la cele mai sărace gospodării, iar numărul şi valoarea ajutoarelor de încălzire au scăzut în ultimii patru ani, întrucât pragurile de venit nu au mai fost actualizate din 2011.

De asemenea, mai puţin de 30% dintre cei care ar trebui să primească ajutoare conform venitului ajustat pe membru de familie le şi primesc, au subliniat autorii raportului. ”Sărăcia energetică trebuie înţeleasă ca un cumul de factori şi trebuie să ţină cont de raportul venituri-cheltuieli cu energie în gospodărie. Acest lucru va duce la diversificarea măsurilor de combatere a sărăciei energetice”, recomandă ei.

Noţiunea de "consumator vulnerabil" trebuie definită într-un mod integrat şi să includă toţi factorii care pot cauza vulnerabilitate: comportamentul comercial, designul pieţei, factorii structurali şi de acces la energie, situaţia în care se găseşte consumatorul, factorii socio-demografici. Totodată, asistenţii sociali să fie pregătiţi să cunoască dimensiunile sărăciei energetice şi vulnerabilităţii, să identifice acele fenomene şi să ofere consiliere nediscriminatorie posibililor beneficiari, pentru a-i orienta spre opţiunile posibile.

Ce au făcut alte țări europene

Studiul CSD a centralizat şi câteva măsuri luate în ţările UE pentru protecţia consumatorilor vulnerabili. România a apelat introducerea unui tarif social şi la limitarea debranşării în cazul neachitării facturii, aşa cum au făcut mai multe state, precum Austria, Cipru, Belgia, Franţa sau Marea Britanie.

Însă alte ţări au mers mai departe şi au acordat gratuitate la energie (Grecia şi Italia), indemnizaţii sociale adiţionale pentru energie (Austria, Cehia, Germania, Franţa, Ungaria, Danemarca), consultanţă gratuită pentru metodele de economisire a energiei (Austria, Franţa, Ungaria), înlocuirea gratuită a aparaturii casnice ineficiente (Franţa), subvenţii financiare pentru înlocuirea aparaturii ineficiente (Austria, Cipru, Franţa).

CSD este un think-tank înfiinţat în anul 2006 în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj, în cadrul căreia funcţionează ca centru de cercetare acreditat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.