Singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie sunt: Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia.
La începutul acestui an, Bulgaria avea cel mai scăzut salariu minim brut pe economie din UE (312 euro), urmată de alte nouă state membre din est cu salarii minime cuprinse între 400 şi 600 de euro pe lună: Letonia (430 euro), România (466 euro), Ungaria (487 euro), Croaţia (546 euro), Cehia (575 euro), Slovacia (580 euro), Estonia (584 euro), Lituania (607 euro) şi Polonia (611 euro).
Ţările membre cu cea mai ridicată valoare a salariului minim pe economie sunt: Olanda (1.636 euro), Irlanda (1.656 euro) şi Luxemburg (2.142 euro). Cel mai mare salariu minim pe economie din UE este de aproape şapte ori mai mare decât cel mai scăzut. Comparativ, salariu minim federal în SUA era de 1.119 euro pe lună în luna ianuarie 2020.
Citește și Salariu minim european. La ce nivel ar putea fi stabilit
După eliminarea efectului diferenţelor de preţuri, salariul minim în Uniunea Europeană variază între 579 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Letonia şi 618 PPS în Bulgaria până a 1.705 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă ca salariul minim cel mai mare din UE este de peste trei ori mai mare decât cel mai mic.
În România, salariul minim exprimat în paritatea standard a puterii de cumpărare este mai mic de 1.000 PPS dar cu toate acestea este mai mare decât cel din Cehia, Ungaria, Portugalia şi Grecia. Comparativ cu luna ianuarie 2010, salariul minim (în euro) era mai mare în luna ianuarie 2020 în toate statele membre care au un salariu minim pe economie, exceptând Grecia, unde este cu 12% mai mic. Datele Eurostat mai arată că România a avut în ultimul deceniu cea mai mare rată medie anuală de creştere a salariului minim (12,5%), fiind urmată de Lituania cu o creştere de 10,1%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.