La Strasbourg a început, ieri, sesiunea de toamnă a Parlamentului European, cu discuţii despre schimbările climatice şi angajamentele faţă de mediu. Urmează ca, astăzi, eurodeputaţii să discute despre ajutorul financiar pentru Ucraina şi valoarea salariului minim la nivel european. Transmite Andrei Şerban:
În cuvântul de deschidere, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a cerut din nou eliberarea opozantului rus, Aleksei Navalnîi, din închisoare, pentru că izolarea în care se află i-a înrăutăţit starea de sănătate. Apoi, Roberta Metsola a amintit că luna aceasta se împlinesc 70 de ani de când la Strasbourg a avut loc prima reuniune a adunării comune a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, care va deveni peste ani Parlamentul European.
Roberta Metsola: "În cei 70 de ani, adunarea a crescut din ce în ce mai mult şi s-a transformat dintr-un forum cu puteri limitate, într-o instituţie adevărată care reflectă democraţia europeană şi care este expresia opiniei publice europene."
Roberta Metsola a mai precizat că, începând din această lună şi până vara viitoare, se vor organzia o serie de evenimente care vor marca cei 70 de ani ai Parlamentului European. Şi tot ieri, eurodeputaţi au dezbătut strategia Uniunii Europene pentru Păduri 2030, care crează un echilibru între toate cele trei funcţii ale pădurii - de mediu, social şi economic.
Europarlamentarul din grupul socialiştilor, Carmen Avram: Vom avea nevoie de pădure şi ca sursă de biodiversitate şi sănătate, dar şi ca resursă. Exploatată sustenabil, pădurea ne poate ajuta să atingem ţintele de energie regenerabilă şi independenţa energetică.
Nicolae Ştefănuţ, din partea Renew Europe, a amintit că în Europa a fost tăiată o suprafaţă de pădure de aproape aceeaşi mărime cu cea tăiată în Jungla Amazoniană.
Nicolae Ştefănuţă: Europa a tăiat 842.000 de hectare de pădure, anul acesta, iar Amazonia a pierdut 900.000 de hectare, adică, comparabil. Să nu mai vorbim de pădurile seculare, care, o dată pierdute, sunt pierdute pentru totdeauna.
Realizator: Astăzi, eurodeputaţii vor discuta cu premierul Finlandei, Sanna Marin, vor aproba o asistenţă financiară consistentă pentru Ucraina şi vor dezbate salariul minim european, transmite Rador.
Citeşte şi: Informaţiile zilei despre salariile românilor. Cifre oficiale: cine pierde, cine câştigă
Câştigul salarial mediu brut a fost 6.405 lei, în luna iulie, cu 8 lei (-0,1%) mai mic faţă de luna anterioară, în timp ce salariul mediu net a fost de 3.975 lei, în uşoară scădere, respectiv cu doi lei (-0,1%) raportat pe perioada de referinţă, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 9.549 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.273 lei).
Potrivit sursei citate, în iulie 2022, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).
Astfel, cele mai semnificative majorări ale câştigului salarial mediu net, la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2, s-au înregistrat după cum urmează: în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (+6,6%), în activităţi de servicii anexe extracţiei, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, agricultură, vânătoare şi servicii anexe, transporturi aeriene, alte activităţi extractive (între 4% şi 6%); în silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), cercetare-dezvoltare, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor textile, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) - între 2% şi 4%.
Pe de altă parte, scăderi importante ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în activităţile de editare (-14,2%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, captarea, tratarea şi distribuţia apei, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor din tutun (între 4% şi 7%) şi în extracţia minereurilor metalifere, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, colectarea şi epurarea apelor uzate (între 1,5% şi 4%).
Datele INS relevă faptul că, în sectorul bugetar, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în: învăţământ (-6,6%, în principal ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), în administraţia publică (-1,5%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-1%).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.